Contul „solidarității” de la Ministerul Energiei. Donații voluntare pentru un fond dedicat dezvoltării energetice
Contul „solidarității” de la Ministerul Energiei. Mai mulți directori din companiile-cheie ale sectorului energetic controlate de stat au acceptat să renunțe voluntar la o parte din remunerație, într-un efort comun de solidaritate și responsabilitate socială.
Inițiativa, promovată de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a condus la constituirea unui fond special, în prezent administrat de Ministerul Energiei, care va sprijini în viitor proiecte strategice și susținerea tinerilor talentați din domeniul tehnic.
„Eu cred că în zona fiecărui om ar trebui să avem acest echilibru. Oamenii de acasă au nişte aşteptări de la noi în clipa în care strângem cu toţii cureaua, pentru că e o problemă sistemică, cea a deficitului în România. I-am îndemnat şi pe colegii mei, până când vom avea pachetul legislativ prin care să facem aceste ajustări, să-şi reducă, temporar, cu 20% salariile. Deja, patru dintre manageri de companii din subordinea ministerului au achiesat la această propunere şi, mai mult, au dat mai departe colegilor propunerea către directorat, către consiliile de supraveghere şi de administraţie. E normal ca atunci când ai un mesaj public şi ceri oamenilor să facă ceva, să faci tu prima dată acest gest”, a spus Ivan.
Reduceri salariale de 20% în companii precum Nuclearelectrica, Hidroelectrica și Romgaz
Într-un context marcat de provocări economice și nevoia de a face ajustări financiare, Ivan a declarat că patru manageri de top din companii precum Nuclearelectrica, Hidroelectrica și Romgaz au fost printre primii care au acceptat să-și reducă salariile cu aproximativ 20%.
Gestul a fost extins și către membrii consiliilor de administrație și directorat, astfel încât suma strânsă până acum să depășească 40.000 de lei.
„O să am o discuţie aplicată cu cei de la Ministerul de Finanţe, dacă vărsăm în bugetul general consolidat sau îi ducem ţintit către proiecte sau către tinerii foarte bine pregătiţi. În momentul de faţă s-au strâns vreo 40.000 de lei de la mine şi de la ceilalţi colegi care au apucat deja să vireze aceşti bani”, a menţionat demnitarul.
Fondul creat în urma acestor donații urmează să fie folosit fie prin virarea în bugetul general consolidat, fie direcționat către investiții în sectorul energetic și sprijinirea tinerilor excepționali din domeniul ingineriei și tehnicii, care au potențial dar resurse limitate. Ministrul a anunțat că va purta discuții cu Ministerul Finanțelor pentru a defini clar destinația acestor resurse.
„Am început un audit la toate companiile la care statul român, prin Ministerul Energiei, este acţionarul unic, majoritar sau minoritar. Acolo unde este acţionar unic sau majoritar, avem pârghii reale prin care să facem aceste modificări, inclusiv să stabilim un plafon pentru indemnizaţii, precum şi un număr maxim de cinci membri în CA, de exemplu, pentru că pot să funcţioneze la fel de bine şi cu cinci membri în loc de nouă membri. De asemenea, unde am avut câteva aberaţii care mi-au apărut în aceste două săptămâni de când sunt în portofoliu, am trimis şi Corpul de control şi am deja trei situaţii în care Corpul de control îşi face treaba pentru a vedea exact care sunt riscurile foarte mari legate de aceste companii, care sunt şi pe pierdere multe dintre ele. Lucrez şi cu oameni din minister, dar şi cu experţi în guvernanţă corporativă şi în energie, din cele patru mari companii de consultanţă (Big four), precum şi oameni care au condus companii şi au experienţă şi au rezultate foarte bune în zona privată. Şi nu fac nimic altceva decât să iau modelul de indicator de performanţă din modelul privat (…)”, a afirmat oficialul.
Audit în companiile energetice de stat pentru optimizarea guvernanței
Pe de altă parte, ministerul a demarat un audit amplu la toate companiile energetice aflate sub influența statului, pentru a verifica situația financiară și a optimiza guvernanța corporativă. Sunt analizate posibilități de limitare a numărului membrilor în consiliile de administrație și stabilirea unor plafoane clare pentru indemnizații, măsuri menite să crească eficiența și responsabilitatea.
Bogdan Ivan a subliniat, totodată, că pentru a păstra talentele în sectorul public este nevoie de politici salariale competitive, întrucât specialiștii buni sunt căutați în mediul privat, unde ofertele financiare sunt semnificativ mai mari. Exemplul unei companii cu capital mixt a fost invocat pentru a evidenția diferențele mari între veniturile managerilor din mediul privat și cei din companiile de stat, aspect ce poate afecta negativ capacitatea de a atrage și reține lideri performanți pentru proiecte majore de infrastructură energetică.
„Vă dau un exemplu al unei alte companii de energie cu capital mixt: 20% capital de stat, 80% capital privat, rată de profitabilitate oarecum similară, raportată la volumul cifrei de afaceri, în care venitul directorului general este şi de 12 ori mai mare decât cel dintr-o companie de stat. Este evident că nu vei putea să manageriezi proiecte de miliarde de euro, strategice, de la proiecte de energie hidro-nucleară sau proiecte de patru miliarde de euro, cum este Neptun Deep, cu cineva care este plătit cu 1.000 euro. Este anormal. Cineva care are o ofertă în privat pe o sumă mai mare este evident că va fi tentat să meargă în privat şi atunci avem nevoie de oameni foarte buni, pentru că sunt zone strategice”, a explicat ministrul Energiei.
