Continua lupta pe banii SIF-urilor

Curtea de Conturi banuieste ca statul ar avea dreptul la o parte din activele gestionate de SIF-uri.Potrivit legii, Curtea de Conturi este abilitata sa verifice legalitatea folosirii fondurilor publice. In jurul expresiei „fonduri publice” s-a constituit primul front al razboiului dintre Curte si SIF-uri. Administratorii acestora si un grup de actionari constituiti in Asociatia Investitorilor la SIF-uri contesta legalitatea controlului, considerand ca aceste societati gestioneaza exclusiv fondur

Curtea de Conturi banuieste ca statul ar avea dreptul la o parte din activele gestionate de SIF-uri.
Potrivit legii, Curtea de Conturi este abilitata sa verifice legalitatea folosirii fondurilor publice. In jurul expresiei „fonduri publice” s-a constituit primul front al razboiului dintre Curte si SIF-uri. Administratorii acestora si un grup de actionari constituiti in Asociatia Investitorilor la SIF-uri contesta legalitatea controlului, considerand ca aceste societati gestioneaza exclusiv fonduri private.
Cum argumenteaza Curtea de Conturi ca ar fi vorba de fonduri publice? In primul rand sustine ca cele 30% din actiunile societatilor comerciale transferate in 1992 FPP-urilor (stramosii SIF-urilor) constituie fonduri publice a caror utilizare trebuie verificata, fie si la sapte ani dupa incheierea Cuponiadei. Potrivit presedintelui Curtii, Dan Drosu saguna, ar exista o diferenta intre ce au primit FPP-urile de la stat in 1992 si ce s-a transferat cetatenilor pana la incheierea Cuponiadei.
Ca sa risipeasca orice dubiu in privinta corectitudinii controlului Curtii, Dan Drosu saguna a explicat ziaristilor ce trebuie inteles prin fonduri publice. Potrivit presedintelui saguna, daca un grup de cetateni, cel putin trei, investesc in comun niste bani, acesti bani constituie fonduri publice si Curtea de Conturi poate verifica folosirea lor. Ascultand asemenea aberatii nu te mai poti mira de ce merg lucrurile prost in tara asta.
Trebuie remarcat efectul pe care anuntul referitor la reluarea controlului Curtii l-a avut asupra cotatiilor SIF. In opt zile indicele BET-FI (care urmareste evolutia preturilor SIF) a scazut cu 10% (600 de puncte).
Nu este prima oara cand piata bursiera reactioneaza astfel in urma declaratiilor unor oficialitati. La inceputul lunii septembrie 2001, premierul Adrian Nastase solicita Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare si Ministerului Finantelor sa declanseze un control la SIF-uri. In mai putin de o saptamana indicele BET-FI a scazut cu 12%. Cateva luni mai tarziu, in februarie 2002, viceguvernatorul BNR, Mihai Bogza, a cerut SIF-urilor sa-si reduca detinerile de actiuni la banci (principalele surse de venit ale SIF-urilor). Ca urmare, BET-FI a scazut in trei saptamani cu 16%. Mai mult,
CNVM a amendat SIF-urile cu cate cinci miliarde lei pentru refuzul de a se conforma solicitarii BNR. Sanctiunea a fost retrasa dupa cateva saptamani, ceea ce a salvat cariera administratorilor SIF, acestia nemaiputand indeplini functia de administratori dupa o sanctiune aplicata de CNVM.
Activele nete gestionate de cele cinci SIF-uri insumeaza peste 620 milioane de euro. Este o suma care motiveaza declansarea periodica a unor controale la aceste societati. Pana acum aceste controale nu au reusit sa scoata nimic la iveala.
Lupta insa continua. Pe vremea FPP-urilor, controlul statului asupra acestora era direct, conducerea FPP-urilor fiind numita si revocata de Parlament. Prin aceasta parghie, statul controla si banii FPP-urilor. O data cu transformarea in SIF-uri, societati cu un actionariat difuz, administratorii acestora au devenit practic independenti.