ECRI cere măsuri concrete pentru combaterea discriminării și a hărțuirii în școli
Potrivit raportului ECRI, România ar trebui să colecteze date detaliate privind incidentele rasiste și anti-LGBT, defalcate pe gen și pe motivele hărțuirii. Scopul acestor măsuri este de a permite o evaluare realistă a fenomenului și de a fundamenta politici educaționale și sociale mai eficiente.
Organismul european recomandă autorităților române ca, în termen de doi ani, să elaboreze un cadru legal clar privind recunoașterea juridică a genului și să stabilească reguli pentru furnizarea de servicii medicale specifice persoanelor transgender.
Progrese în combaterea discriminării, dar și lacune importante
Raportul notează că România a făcut pași înainte de la ultima evaluare din 2019, în special prin consolidarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) și adoptarea de măsuri împotriva urii rasiale și anti-romi.
De asemenea, a fost instituită o procedură de gestionare a cazurilor de violență școlară, inclusiv a hărțuirii fizice și cibernetice, și s-au implementat programe pentru educația incluzivă.
Totuși, ECRI atrage atenția că bullyingul rămâne un fenomen grav în școli, iar temele legate de orientare sexuală, identitate de gen și caracteristici sexuale nu sunt incluse în programa educațională.
Discriminarea împotriva persoanelor LGBTI și lipsa recunoașterii legale a cuplurilor de același sex
Raportul semnalează că persoanele LGBTI continuă să se confrunte cu discriminare, iar cuplurile de același sex nu beneficiază de nicio formă de recunoaștere juridică.
În plus, cadrul legal actual nu definește clar procedura de recunoaștere a genului, iar lipsa unor ghiduri pentru serviciile medicale de afirmare a genului creează dificultăți suplimentare.
ECRI menționează că pozițiile instigatoare la ură s-au extins în discursul politic și în mass-media, în timp ce situația romilor rămâne precară, cu numeroase comunități izolate și cu persistența segregării școlare.
ECRI: progresele sunt vizibile, dar insuficiente
Comisia recunoaște eforturile României de a adopta o lege penală care sancționează pozițiile anti-romi și de a dezvolta strategii naționale împotriva antisemitismului, xenofobiei și radicalizării.
Totuși, atrage atenția că resursele financiare și umane ale CNCD rămân insuficiente, iar progresele în reducerea discriminării nu sunt încă uniforme la nivel național.
ECRI, formată din experți independenți în domeniul drepturilor omului, va reevalua peste doi ani modul în care România a implementat aceste recomandări, în special cele privind combaterea urii în școli și protecția persoanelor LGBTI.
