Consilierul premierului avertizează. Multe primării au intrat în criză din cauza „indigestiei investiționale”

Victor Giosan, consilier al premierului Ilie Bolojan pe politici publice pentru administrație, atrage atenția că numeroase localități mici și mijlocii din România se confruntă cu blocaje financiare severe, după ce au lansat prea multe investiții nesustenabile. Oficialul guvernamental susține că aceste administrații au devenit dependente de împrumuturi bancare și de la stat, în timp ce veniturile proprii au rămas extrem de reduse.

„Indigestia investițională” a administrațiilor locale

Într-o analiză publicată pe rețelele sociale, Victor Giosan afirmă că, în urma evaluării detaliate a situației financiare a administrațiilor locale, a identificat un fenomen larg răspândit în rândul comunelor și orașelor mici.

”În ultimele luni am putut să analizez în detaliu situația financiară a administrației publice locale, am citit multe solicitări de sprijin financiar și pot spune un lucru clar: multe autorități locale mici (rurale) și mijlocii (orașe mici) suferă de un sindrom pe care l-aș numi ”indigestie investițională”.”

Potrivit acestuia, problema apare atunci când administrațiile locale se angajează simultan în prea multe proiecte de investiții, finanțate din fonduri europene sau de la bugetul de stat, fără a avea o bază solidă de venituri curente.

”Autoritățile locale s-au angajat în implementarea unui volum prea mare de investiții publice (…) cu baze de venituri curente foarte mici, ceea ce a impus (…) contractarea de împrumuturi bancare (…) apoi de împrumuturi de la trezoreria statului, ambele purtătoare de dobândă.”

Investiții mari, venituri mici, bugete în criză

Giosan subliniază că, deși nivelul de cofinanțare a fost redus, de doar 1–2%, volumul mare al proiectelor a generat presiuni majore asupra bugetelor locale.

”Chiar dacă nivelul de cofinanțare a fost extrem de mic (1%-2%) volumul mare de investiții finanțat temporar prin credite (…) în condițiile unor venituri curente locale foarte mici, a condus la situații bugetare de criză.”

În plus, efectele economice ale acestor investiții nu s-au reflectat în creșterea veniturilor locale.

”Efectul acestor investiții s-a văzut prea puțin în creșterea veniturilor curente ale autorităților locale: veniturile din impozite și taxe locale sau veniturile din cota defalcată din impozitul pe venit.”

Consilierul premierului avertizează că situația financiară este critică în foarte multe localități rurale, unde veniturile proprii nu acoperă nici măcar cheltuielile de personal.

”Per ansamblu 80% din comunele cu mai puțin de 2000 de locuitori și 66% din comunele între 2000 și 5000 locuitori nu-și pot acoperi salariile din veniturile proprii locale.”

Potrivit analizei, unele comune colectează anual din taxe și impozite locale sume de ordinul a doar câtorva milioane de lei, insuficiente pentru funcționarea de bază.

De ce a decis guvernul creșterea taxelor locale

În acest context, Victor Giosan explică decizia guvernului condus de Ilie Bolojan de a majora impozitele și taxele locale, precum și nivelul de cofinanțare al proiectelor.

”Tocmai pentru a corecta aceste fenomene guvernul Bolojan a decis creșterea semnificativă a impozitelor și taxelor locale (…) creșterea semnificativă a nivelului de co-finanțare.”

În opinia sa, sunt necesare și alte măsuri structurale.

”În opinia mea sunt necesare încă 2 măsuri: corectarea tratamentului împrumuturilor ”punte” din punct de vedere al plafonului de îndatorare și mai ales schimbarea radicală a mecanismelor de evaluare și selecție a proiectelor de investiții din fonduri naționale.”

Ajustarea bugetară, între populism și realitate

În analiza sa extinsă, Victor Giosan respinge criticile potrivit cărora ajustarea bugetară ar fi inutilă sau excesivă și avertizează că menținerea modelului economic din perioada 2015–2024 ar fi dus România într-o criză majoră.

El susține că aproape 90% din veniturile fiscale ale României sunt deja absorbite de cheltuieli rigide – salarii, pensii și dobânzi – iar ignorarea deficitului ar fi generat o criză similară celei din Grecia.

În final, consilierul premierului arată că adevărata provocare pentru România nu este doar ajustarea cantitativă a bugetului, ci implementarea unor reforme structurale profunde.

Acestea vizează educația, sănătatea, asistența socială, cercetarea și investițiile publice, astfel încât fondurile să fie folosite eficient, iar dezvoltarea să fie sustenabilă pe termen lung.