Comoara ascunsă a României. Bogăția îngropată care ne va transforma într-o mare putere mondială
Uniunea Europeană și România / SURSA FOTO: Dreamstime
România are o oportunitate rară de a deveni un jucător important în industria materialelor pentru baterii. Cu resurse deja existente și cerere în creștere, succesul depinde doar de acțiunile rapide ale autorităților și sectorului privat.
Grafitul, resursa strategică ce poate transforma România într-un jucător cheie în Europa
Grafitul este un element esențial pentru bateriile vehiculelor electrice, având un rol mult mai important decât litiul. Cererea globală este în creștere rapidă, dar Europa se confruntă cu o dependență masivă de importuri, în special din China.
România are o oportunitate unică de a valorifica resursele proprii, dar reușita depinde de acțiuni concrete și rapide, transmite europarlamentarul Gheorghe Falcă, potrivit Adevărul.
Uniunea Europeană importă peste 97% din grafitul necesar industriei sale, iar China controlează între 80-85% din producția globală și 90% din procesare. Acest monopol expune Europa la riscuri majore de aprovizionare și fluctuații de preț.
Alternativele sunt limitate: Mozambic, un furnizor important, și-a redus drastic producția, iar alte surse rămân nesigure. În acest context, SUA și Ucraina au început deja să își securizeze rezervele de grafit, în timp ce UE a lansat Critical Raw Materials Act (CRMA), care își propune ca 10% din consumul anual să provină din producție internă și 40% să fie procesat în Europa până în 2030.
Însă, între obiective și realitate există un decalaj uriaș. În prezent, mai puțin de 1% din grafitul consumat în Europa este produs intern, iar reciclarea este sub 3%. Obstacolele principale sunt birocrația, lipsa investițiilor și concurența externă agresivă.

Resursele de grafit, un potențial nevalorificat
România are un atu important: rezerve de grafit la Baia de Fier, exploatate în trecut, dar abandonate din motive economice. Acum, această resursă poate deveni strategică.
Salrom, companie de stat, dorește redeschiderea minei și dezvoltarea unui lanț industrial integrat, cu finanțare UE de 200 de milioane de euro. Planul vizează atât extragerea grafitului, cât și prelucrarea acestuia într-un complex modern, capabil să producă grafit sferic de înaltă puritate pentru baterii și grafen.
Acest proiect ar adăuga valoare industriei locale, transformând România într-un furnizor esențial pentru Europa, consideră europarlamentarul.
Cum poate România să valorifice această oportunitate?
Pentru a reuși, sunt necesare măsuri strategice:
- Accelerarea procesului de avizare: Procedurile miniere trebuie simplificate pentru a reduce termenele de aprobare de la 10-20 de ani la maximum 2-3 ani.
- Crearea unui hub guvernamental dedicat: Un one-stop-shop pentru materiile prime critice ar putea facilita investițiile și coordona procesele birocratice.
- Sprijin financiar pentru industrie: Scutiri de taxe, garanții pentru credite și fonduri UE dedicate ar putea atrage investitori și stimula dezvoltarea prelucrării grafitului în țară.
- Investiții în prelucrarea avansată: România nu trebuie doar să extragă grafit brut, ci să îl rafineze și să producă materiale pentru baterii, crescând valoarea economică a resursei.
- Promovarea reciclării grafitului: Dezvoltarea unei industrii de reciclare ar asigura o sursă sustenabilă de materie primă și ar reduce dependența de importuri.
Am venit la Capital în vara anului 2019, fiind prima mea experiență ca jurnalist după ce am lucrat oarecum de cealaltă parte a baricadei, în monitorizarea presei, mai bine de 8 ani. Înainte de a intra în presă, am lucrat o scurtă perioadă de timp în proiectare în Autocad pentru construcții civile și industriale. Am fost și sunt pasionat de tehnologie, precum și de ultimele trend-uri din acest domeniu. M-a fascinat întotdeauna și am avut norocul să fiu într-o generație care a beneficiat din plin de ea și putut vedea exact ce impact, pozitiv sau negativ, poate avea asupra lumii.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





