Ramona Chiriac, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, a analizat, într-un interviu acordat News.ro, impactul PNRR dar şi câţi bani europeni a atras țara noastră în această perioadă. O altă temă abordată a vizat decizia CJUE privind supremaţia dreptului european în faţa celui naţional.

Ea a explicat că sunt 27 astfel de Planuri Naţionale de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), câte unul pentru fiecare stat membru, aflate în diferite etape de avaluare sau de implementare. Potrivit lui Chiriac, este un mecanism de finanţare bazat pe performanţă, iar UE va finanţa doar rezultate, doar performanţă, doar atingerea anumitor ţinte, care nu sunt deloc puţine.

„În cazul României, sunt 507 ţinte. Este un plan foarte ambiţios, care odată implementat va avea rezultate palpabile pentru cetăţean. Este un Plan care vrea să livreze, dar în acelaşi timp să şi reformeze. Noi am vorbit despre PNRR ca despre o şansă istorică pentru România de a reveni în forţă. În acelaşi timp, am atras atenţia că aceste patru litere –PNRR- nu pot rămâne doar la stadiul de formulă magică, pe care o rostim ca într-un film cu Harry Potter pentru a obţine transformările miraculoase pe care le dorim. PNRR este un instrument bazat pe perfomanţă”, a punctat ea.

Ce presupune pentru România modificarea PNRR

În ceea ce privește modificarea PNRR – subiect abordat în repetate rânduri de PSD – Ramona Chiriac a spus că acest lucru este posibil în cazul în care un stat membru, din cauza unor circumstanţe obiective, nu mai poate atinge parţial sau total tinţele.

„Ca exemplu este dată o catastrofă naturală”, a spus șefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România. Ea a explicat că procedura de modificare a PNRR ar presupune o reluare a întregului traseu instituţional. Acest lucru ar duce la întârzieri reale în atingerea ţintelor și nu ar fi în interesul României.

Pe de altă parte, Ramona Chiriac a arătat că în perioada 2007-2020, România a contribuit la bugetul UE cu 21 miliarde de euro şi a primit în acelaşi interval 62 miliarde de euro.

„Un calcul simplu ne dezvăluie un sold pozitiv de 41 miliarde de euro. Dar aş vrea să subliniez că nu este vorba doar de bani, de cecuri, ci de solidaritate europeană. Aş vrea să reţinem că finanţările europene sunt prezente oriunde te uiţi în România, sunt parte integrantă a dezvoltării ţării în aceşti 15 ani”, a spus Ramona Chiriac.

Adevărul despre decizia CJUE privind respectarea dreptului european

În ceea ce privește ultima decizie a CJUE privind respectarea dreptului european, oficialul a explicat că hotărârea reafirmă supremaţia dreptului european asupra celui naţional, principiu fundamental, fără de care nu poate funcţiona UE, asumat de orice stat membru la data integrării europene.

„Supremaţia dreptului european impune ca judecătorii naţionali să aibă puterea să lase neaplicată o decizie a CCR contrară dreptului european. (…) România este singurul stat membru aflat sub lupa a două Mecanisme care vizează statul de drept: Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) şi Mecanismul general cu privire la statul de drept. Ambele prevăd acest principiu al supremaţiei dreptului european, iar decizia recentă a CJUE trebuie aplicată imediat de toate instanţele naţionale”, a spus Ramona Chiriac.