Comerțul paralel: mecanism european legal pentru stabilitate și acces echitabil la medicamente indispensabile
„Într-un sistem în care fiecare stat membru al Uniunii Europene își reglementează independent prețurile, rambursările și politicile de lansare pentru medicamente, fragmentarea pieței farmaceutice europene nu mai este doar un fenomen temporar, ci o realitate permanentă. În acest context, comerțul paralel de medicamente funcționează ca un mecanism de echilibrare vital, menit să asigure o redistribuire eficientă și perfect legală a tratamentelor între țările membre.
Nu este vorba despre o excepție de la reguli, ci despre exprimarea practică a liberei circulații a mărfurilor în UE, aplicată în beneficiul direct al pacienților. Comerțul paralel face posibil ca medicamentele autorizate și sigure, disponibile în surplus într-o țară, să ajungă rapid în alte state membre unde acestea sunt greu de procurat, temporar indisponibile sau semnificativ mai scumpe. În loc să accepte inechități structurale, acest model funcționează ca un corector economic și social, în acord cu principiile dreptului european”, ne explică Ovidiu Wencz.
Comerțul paralel de medicamente: cum funcționează și de ce este necesar?
Conceptul de „comerț paralel” se referă la importul legal de medicamente originale dintr-un stat membru UE către altul, prin intermediul distribuitorilor care respectă pe deplin cerințele de siguranță, trasabilitate și calitate impuse de legislația europeană. În acest context, nu vorbim despre medicamente generice, ele sunt aceleași produse, fabricate de aceiași producători, dar accesibile în alte condiții comerciale datorită diferențelor regăsite la nivelul piețelor naționale.
Astfel, comerțul paralel asigură o ajustare naturală între cerere și ofertă, sprijinind continuitatea tratamentelor și optimizarea costurilor. Departe de a reprezenta un „canal alternativ” obscur, acest model este utilizat pe scară largă în multe dintre cele mai dezvoltate sisteme de sănătate din Europa.
Piață unică, acces inegal
Diferențele majore dintre politicile naționale în domeniul sănătății au condus, în ultimii ani, la situații în care pacienții din diferite state membre ale U.E. au acces complet inegal la aceleași tratamente. În vreme ce un pacient din Germania poate primi un medicament în câteva zile, altul din România sau Lituania poate aștepta luni. Costurile diferite ale tratamentelor între statele membre nu reflectă diferențe de calitate, ci discrepanțe administrative, legislative și comerciale.
Această realitate a făcut ca redistribuirea intracomunitară, prin comerț paralel, să devină o soluție funcțională. Țările care aplică deja acest model în mod sistematic au înregistrat beneficii clare: reduceri de costuri, disponibilitate crescută a medicamentelor și mai puține sincope la nivelul lanțului de aprovizionare.
Exemple europene: stabilitate și eficiență prin comerț paralel
Danemarca este unul dintre cele mai elocvente exemple. Aici, aproximativ 30% dintre medicamentele vândute provin din comerț paralel, fără ca acest lucru să afecteze calitatea tratamentelor sau încrederea pacienților. Modelul este pe deplin integrat în politica națională de sănătate, considerat un pilon al sustenabilității bugetare și al accesului pe scară largă la tratamente indispensabile.
Germania, cea mai mare piață farmaceutică europeană, aplică politici clare de stimulare a comerțului paralel: farmaciile sunt obligate să obțină cel puțin 5% din volumele de medicamente din importuri paralele. Rezultatul? Economii de peste 2,8 miliarde euro anual pentru sistemul public de sănătate.
Alte state, precum Suedia, Polonia, Țările de Jos sau Irlanda, au dezvoltat mecanisme de tip rebate sau cote minime obligatorii, tocmai pentru a integra comerțul paralel ca strategie de echilibru bugetar. În Irlanda, spre exemplu, 6,2% din medicamentele eliberate provin din comerț paralel, iar 8,5% din valoarea acestora este returnată direct către Casa Națională de Asigurări. Suedia și Olanda înregistrează cote constante între 12% și 14% din volumele totale distribuite prin acest mecanism.
În anul 2018, cele patru țări menționate, Germania, Danemarca, Polonia și Suedia, au generat economii cumulate de peste 3 miliarde de euro, fonduri redirecționate în cercetare, tehnologii medicale sau tratamente inovatoare.
România: între vulnerabilitate și oportunitate
România rămâne una dintre piețele cele mai fragile în ceea ce privește continuitatea aprovizionării cu medicamente. Situațiile de criză, precum penurii temporare, discontinuități comerciale sau retrageri de produse afectează în mod direct tratamentele pacienților români. În paralel, accesul la unele terapii inovatoare este întârziat sau limitat de costuri și birocrație.
În acest context, comerțul paralel nu este o amenințare, ci o soluție imediată, cu beneficii dovedite în statele membre UE care au aplicat, deja cu succes, acest model. România ar putea beneficia rapid de pe urma integrării acestui model într-un cadru legislativ clar, predictibil și eficient. Medicamentele care lipsesc pot fi aduse legal din alte state. Tratamentele care sunt prea costisitoare pot deveni mai accesibile, iar costurile pentru sistemul public ar putea fi reduse substanțial.
Este esențial ca acest mecanism să nu fie blocat sau descurajat administrativ, ci înțeles ca o parte din soluția europeană la provocările aprovizionării cu medicamente. Comerțul paralel este un mecanism controlat, trasabil și conform cu toate standardele GMP, farmacovigilență și etichetare multilingvă impuse în UE.
Apel la decidenți: e timpul pentru soluții funcționale
„Asociația Distribuitorilor Europeni de Medicamente, ADEM România, membră a Affordable Medicines Europe (AME), susține activ dezvoltarea și promovarea comerțului paralel în România ca parte a unui cadru de politici publice moderne, orientate spre rezultate.
ADEM își exprimă disponibilitatea deplină de colaborare cu autoritățile de reglementare, decidenții politici și instituțiile relevante pentru a construi o arhitectură legislativă coerentă, transparentă și favorabilă accesului pacienților.
România nu își mai permite să rămână în afara unui mecanism care funcționează deja în întreaga Europă. Este momentul ca și pacienții români să beneficieze, în mod real, de tratamente disponibile la timp, la prețuri corecte, având asigurată continuitatea”, susține ferm Ovidiu Wencz.
