Comertul modern creeaza confuzie pe piata de retail

In urma cu doua saptamani, atrageam atentia asupra modificarilor intervenite in comportamentul de achizitie al romanilor, in sensul ca a crescut semnificativ numarul celor care isi fac cumparaturile in marile retele de magazine (key account): supermarketuri, hipermarketuri, cash& carry, discont. Astfel, potrivit GfK Romania – Institut de Cercetare de Piata, ponderea comertului modern a crescut de la 10%, in anul 2001, la 15%, in 2003. Supermarketurile s-au extins cel mai mult, ajungand de la 6%,

In urma cu doua saptamani, atrageam atentia asupra modificarilor intervenite in comportamentul de achizitie al romanilor, in sensul ca a crescut semnificativ numarul celor care isi fac cumparaturile in marile retele de magazine (key account): supermarketuri, hipermarketuri, cash& carry, discont. Astfel, potrivit GfK Romania – Institut de Cercetare de Piata, ponderea comertului modern a crescut de la 10%, in anul 2001, la 15%, in 2003. Supermarketurile s-au extins cel mai mult, ajungand de la 6%, in 2001, la 11%, in 2003. „tinand cont ca investitiile retailerilor se realizeaza in mediul urban, o analiza in care sa vedem dezvoltarea acestui tip de comert este interesanta, mai ales in ceea ce priveste orasele mari si Capitala”, afirma Andi Dumitrescu, director cercetare la GfK Romania. „In prima situatie, ponderea acestuia a crescut de la 14%, in 2001, la 26%, in 2003, in timp ce in Bucuresti cresterea a fost de la 16% la 30%, in aceeasi perioada. Un exemplu care subliniaza extinderea comertului modern este importanta acestuia in vanzarile totale de detergenti: 20% in 2001, 36% in 2002 si 45% in 2003. Asadar, consumatorul este dispus sa calatoreasca, uneori, kilometri buni si sa stea la cozi obositoare la casele de marcat, ceea ce demonstreaza ca potentialul acestor forme de comert este abia la inceputul exploatarii sale”, concluzioneaza Andi Dumitrescu. Cercetarea de piata trebuie sa se extindaIn acelasi articol din urma cu doua saptamani accentuam faptul ca, in acest moment, firmele de cercetare de piata specializate in retail audit – ACNielsen Romania si MEMRB/IRI Romania – nu masoara vanzarile din marile retele de magazine, ceea ce creeaza confuzie in randul producatorilor si distribuitorilor de diverse produse, majoritatea fiind mari „devoratori” de studii de piata. Diana Klusch, External Relation Manager la Procter&Gamble, ne confirma faptul ca citirile care se fac la ora actuala in ceea ce priveste marimea anumitor piete si evolutia lor nu sunt in totalitate conforme cu realitatea, insa prefera sa nu faca nici un fel de comentarii. Reprezentantii companiei Romdrinks Eurotrade SA, distribuitor, printre alte produse alcoolice, a gamei Murfatlar, considera ca in monitorizarile actuale ale firmelor de retail nu se regaseste intre 30% si 50% din piata pe care activeaza, respectiv vanzarile efectuate prin hipermarketuri, supermarketuri etc. Acelasi lucru il aflam si de la Unilever Romania, fiind vorba de asta data de sampoanele si balsamurile din categoria premium. Cei mai multi, insa, aleg tacerea atunci cand vine vorba despre acest subiect, „din cauza relatiilor pe care le avem cu lanturile de magazine internationale”. Totusi, continua sa comande studii de piata, desi imaginea de ansamblu este deformata, pentru ca… n-au incotro. In restul tarilor din Europa, institutele de cercetare de piata au acces in reteaua key account. Cu siguranta, asa se va intampla si in Romania, data fiind amploarea pe care a luat-o aceasta. Totul tine de cooperarea intre cele doua parti, de timp, de adaptarea tehnologiei si, poate, de negocierea unor taxe. Precizam insa ca aceasta ultima presupunere nu a fost confirmata oficial de nici unul dintre interlocutorii nostri.

O problema de timp si de tehnica
· Momentan nu includem in panel vanzarile catre consumatorii finali din hipermarketuri, cash&carry si anumite supermarketuri, deoarece suntem in procesul de definitivare a detaliilor colaborarii cu respectivele lanturi comerciale.
· In schimbul datelor de vanzare primite vom oferi anumite servicii customizate, adica adaptate cerintelor fiecarui lant de magazine in parte. Nevoile de date referitoare la cercetarea de piata ale unuia nu corespund cu nevoile altuia. In momentul in care vom definitiva discutiile, vom putea include in raportarile noastre datele de vanzare respective.
· Ca un prim pas, aceste date vor fi cumulate si raportate impreuna cu datele noastre de audit manual, astfel incat sa nu se poata identifica vanzarile fiecarui lant in parte. Este modalitatea in care procedam in prezent cu datele de vanzare primite de la Billa.
· In viitorul apropiat, cred ca se vor finaliza discutiile cu reprezentantii marilor lanturi comerciale, astfel incat toti partenerii nostri de afaceri – incluzand aici si respectivele tipuri de magazine – sa poata beneficia de date de retail tracking care sa reflecte un volum de vanzare catre consumatorii finali cat mai aproape de cel real.