Comentariu DW: Reintroducerea vizelor – ce tratament ușor!

Creștin-socialii bavarezi doresc limitarea libertății de circulație pentru țările balcanice din afara UE. Reintroducerea vizelor de călătorie ar reduce numărul celor care cer azil în Germania. Este însă un calcul naiv, avertizează Dragoslav Dedović.

În politică se ține cont în special de datele care întrețin o anumită atmosferă în rândul alegătorilor. Câștigarea de voturi pe seama unor oameni ultrasăraci, care vin în Germania fugind de războaie, prigonire și suferință, este un lucru imoral, dar eficient. În special pentru creștin-socialii bavarezi, care din era fostului lider aproape mitic Franz-Josef Strauß s-au angajat să nu permită ascensiunea niciunui alt partid legitimat democratic la dreapta CSU. Prin urmare, creștin-socialii nu se dau înapoi de la niciun fel de tematică populistă. Nu suntem "centrul de ajutoare sociale al întregii lumi", a declarat liderul CSU, Horst Seehofer.

Populismul recurent al CSU are acum clienți noi: este vorba de țările din Balcani rămase în afara UE. "Sunt în favoarea reintroducerii vizelor pentru oamenii din Balcani", a anunțat Horst Seehofer.

Anularea libertății de circulație

Ca politician experimentat, el știe că amenințarea trebuie să fie măcar pe jumătate serioasă ca să aibă vreun efect. Credibilitatea amenințării lui Seehofer se bazează pe un instrument introdus în 2013, prin care se poate anula libertatea de călătorie în UE pentru state din afara blocului comunitar. Măsura a fost introdusă la nivel european, în urma presiunilor exercitate de Germania. Un stat membru al UE poate decide prin urmare reintroducerea pe termen limitat a vizelor, dacă se constată creșterea bruscă a cererilor de azil din țări cu cotă de acceptare redusă. Ceea ce înseamnă că, oricât de populistă, ideea lui Seehofer ar putea fi adoptată potrivit regulilor politice actuale.

Poate că autoritățile centrale de la Berlin consideră acest instrument drept o măsură de ultimă instanță și nu se vor grăbi să-i îndeplinească solicitarea liderului bavarez. Dar asta se poate schimba rapid, dacă tema azilanților este descoperită brusc într-una din campaniile electorale din Republica Federală. În acest caz, călătorii din Serbia, Bosnia-Herţegovina, Macedonia, Albania și Muntenegru ar deveni "victime colaterale" ale atmosferei din politica internă a Germaniei.

Există însă motive solide pentru ca Berlinul să ignore pentru totdeauna aceste ultime resorturi ale populismului bavarez.

Societăți fragile

Se știe că țările balcanice suferă încă de pe urma războiului, că reformele au stagnat iar șomajul în rândul tinerilor a crescut, că democrația din aceste state este doar pe jumătate consolidată iar presa este doar parțial liberă. Singura ideea ne-naționalistă din regiune a rămas perspectiva aderării la UE – chiar dacă Uniunea nu se grăbește să primească noi membri iar transformările necesare în zonă se întâmplă cu mari dificultăți. Iar singurul efect pozitiv vizibil al UE în regiune a fost, de ani de zile, eliminarea vizelor de călătorie în spațiul comunitar.

Sensibilul proces de reapropiere de UE nu ar trebui periclitat din cauza unor reacții exagerate din Germania. În Balcani, putiniștii, islamiștii și alte forțe negative sunt mereu în căutare de adepți. Dacă Germania și UE nu vor constitui o posibilă soluție, ci încă o problemă pentru Balcani, atunci oamenii de acolo ar putea reveni din nou la ideea că UE nu este decât o "putere care pedepsește". Ceea ce ar putea genera și mai multe deficite de democrație și piedici în calea reformelor. În plus, logica pe dos a domnului Seehofer nu ar face decât să catapulteze și mai mulți oameni disperați din Balcani spre zona de bunăstare din vest.

În al doilea rând, s-a văzut și cu alte ocazii că astfel de măsuri (reintroducerea vizelor) sunt total ineficiente. Valul masiv de refugiați din Kosovo, care au încă nevoie de viză ca să intre în UE, arată cât de ineficiente sunt de fapt astfel de instrumente restrictive.

Valori europene

Cum ar trebui să reacționeze statele din Balcani la amenințările de reintroducere a vizelor? Ar trebui să-și împiedice propriii cetățeni să o mai apuce spre vest? Printre azilanți sunt numeroși membri ai etniei roma. Ar trebui ca polițiștii să-i oprească din principiu în gări pe oamenii care arată altfel? Să-i scoată afară din autobuze? Să fie toate acestea compatibile cu valorile europene?

Dacă Germania ar reintroduce vizele, în Balcani, cei considerați țapi ispășitori vor fi tot cei slabi, cei săraci, minoritățile, romii – grupuri sociale care nu se bucură oricum de prea multă simpatie în regiune.

Dacă ar fi să ne luăm după anumiți politicieni germani, atunci numărul crescut de cereri de azil din țările "sigure" din Balcani ar fi un motiv suficient pentru a introduce aceste țări în carantina de călătorie a UE. Ce simplu pare acest tratament. Doctore, cura te ipsum, ne vine să spunem – vindecă-te singur!