Pentru a se încadra în plafonul de 29,2 miliarde de euro, Coaliția de guvernare urmează să tăie de pe listă proiecte în valoare de 700 de milioane de euro din PNRR, potrivit informațiilor transmise de Radio Europa Liberă.

Totodată, premierul Florin Cîțu va prezenta PNRR astăzi în Parlament, ca o condiție impusă de PSD pentru a vota mărirea contribuției României la UE. România are un buget alocat estimat de 29,2 miliarde de euro destinat finanțării „Mecanismul de redresare și reziliență”, care e menit să ajute țările europene după pandemie, potrivit sursei menționate. Așadar, aproape 14,2 miliarde de euro sunt structurați sub formă de granturi și 14,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Comisia Europeană a cerut majorare taxelor

Pentru a acoperi deficitul bugetar, Comisia Europeană a cerut majorare taxelor din România. Printre cele propuse, era vizată și o majorare a TVA-ului.

„Guvernul a refuzat din start discuția despre majorarea taxelor pentru acoperirea deficitului. În discuțiile cu Comisia Europeană s-a discutat despre îmbunătățirea colectării, alte soluții pentru reducerea deficitului, dar și o reformă structurală care să facă sustenabil sistemul de pensii”, au explicat sursele Radio Europa Liberă.

De asemenea, PNRR nu este finalizat și se lucrează intens pentru reducerea cu 700 de milioane de euro a proiectelor care urmează să fie depuse pentru a se încadra în 29,2 miliarde de euro. În acest context, România trebuie să aibă proiecte în zona „verde” de aproape 11 miliarde de euro și alte 6 miliarde de euro pentru „digital”.

Astfel, se fac ajustări la nivelul guvernului, deoarece proiectele din zona de digital nu ating ținta propusă din cauza unor raportări greșite de cost. Sursa menționată precizează că analiza de cost s-a făcut cu „link-uri la Emag” și că au dispărut fondurile pentru „Tineret” și „situații de urgență”.

Administrațiile locale vor pierde aproximativ 2 miliarde de euro

Mai apoi, administrațiile locale vor pierde și ele aproximativ 2 miliarde de euro față de alocarea inițială de 4 miliarde. Din fondul pentru primării, cel puțin 1,3 miliarde trebuie să aibă componenta de verde și 300 de milioane de euro pe cea de digital.

„Banii se vor împărți egal pentru fiecare primărie în funcție de dimensiunea sa pe verde sau digitalizare. Vor exista proiecte tip. Fiecare comună va avea cam 100.000 de euro”, au declarat surse politice pentru Europa Liberă.

Construirea metroului din municipiul Cluj Napoca și dezvoltarea celui din București va primi prin PNRR aproape un miliard de euro. În cazul municipiului Cluj Napoca se vor aloca sume și pentru un tren ușor spre aeroport. Sumele sunt cuprinse însă la infrastructura rutieră, nu la fondurile pentru primării. Ministerul Transporturilor este cel care face analiza de cost pe numărul de stații din Cluj Napoca și București.

Totalul pe investițiile în infrastructură – autostrăzi și căi ferate este cuprins între 7,5 și 8,5 miliarde de euro, arată sursa menționată. Pentru infrastructura din domeniul sanitar se vor aloca 2,5 miliarde de euro pentru construcția și dotarea a 200 de centre comunitare, 3.000 de cabinete de medici de familie și 100 de cabinete de planificare familială, dar și pentru construcția de spitale noi, dar nu regionale.

În domeniul educației urmează să fie alocate 3,6 miliarde de euro. Printre rezultatele așteptate sunt 50 de unități de învățământ nou construite, 10.000 de laboratoare, 2.000 de microbuze verzi achiziționate și peste 80.000 de săli de clase dotate cu mobilier.

Totuși, au existat discuții pe ultima sută de metri între ministrul Sorin Cîmpeanu și Cristian Ghinea despre cum vor fi împărțiți banii care vor veni în zona educației pentru a se atinge ținta în zona de digital și verde.