Rețelele electrice sunt la limita capacității
Vara aceasta, temperaturile extreme au lovit din nou Europa, cu termometre care au depășit 40°C în sud-vestul Franței, Croația sau Ungaria.
Aceste valuri de căldură nu sunt doar un disconfort temporar, ci teste dure pentru infrastructura energetică a continentului.
În timp ce oamenii se străduiesc să se răcorească, cererea de electricitate crește rapid, iar producția unor centrale, inclusiv nucleare, scade, expunând vulnerabilitățile sistemului.
Dublă provocare pentru guverne
Schimbările climatice fac ca temperaturile ridicate să fie tot mai frecvente și intense. Aceasta înseamnă că aparatele de aer condiționat devin esențiale, iar cererea de energie crește exponențial.
În același timp, centralele electrice, în special cele termice care depind de apă pentru răcire, întâmpină dificultăți în a menține producția la capacitate maximă.
Apa râurilor, încălzită de caniculă, limitează eficiența sistemelor de răcire, iar eliberarea apei prea calde afectează ecosistemele locale.
„Centralele termice au avut opriri cauzate de problemele de răcire, dar performanța puternică a energiei solare a stabilizat rețelele aflate sub presiune”, explică Pawel Czyzak.
Cererea record de electricitate în iulie a arătat clar cât de vulnerabile sunt rețelele. În Spania, consumul a crescut cu 14%, iar Franța și Germania au înregistrat vârfuri care au pus operatorii în alertă.
Numărul aparatelor de aer condiționat a explodat
Numărul aparatelor de aer condiționat în Europa a explodat, de la mai puțin de 7 milioane în 1990, la estimări de peste 100 de milioane în 2030. Italia conduce detașat topul consumatorilor, urmată de Grecia, Franța, Spania și Germania.
Chiar și așa, aerul condiționat reprezintă doar 0,6% din consumul total de energie al gospodăriilor, un semn că presiunea asupra rețelei vine și din utilizarea masivă în orele de vârf.
Valurile de căldură nu afectează doar cererea, ci și producția. În timpul caniculei de la sfârșitul iunie, 17 dintre cele 18 centrale nucleare ale Franței au fost nevoite să reducă producția, unele oprindu-se complet. Rețeaua italiană a cedat în părți ale Romei, Florenței, Bergamo și Milano, cablurile electrice subterane supraîncălzindu-se și provocând pene de curent.
Zilele însorite oferă un răgaz pentru rețelele electrice. Iunie 2025 a adus cea mai mare producție lunară de energie solară din istoria UE, acoperind peste 40% din consumul Olandei și 35% din cel al Greciei. Energia solară a contribuit la stabilizarea rețelei în timpul vârfurilor de consum, dar valurile de căldură au afectat grav producția eoliană. Finlanda și Marea Britanie au înregistrat scăderi dramatice ale energiei obținute din vânt, forțând creșterea consumului de gaze.
