Clientii bancilor si ai bursei achita nota de plata a problemelor macro

deficitului public. Fondul Monetar International a solicitat diminuarea acestuia, in conditiile in care un alt deficit, cel din balanta de plati externe, a depasit nivelul prevazut in 2004, riscand sa scape de sub control si anul acesta. O amenintare serioasa este adusa in 2005 de etapa liberalizarii contului de capital, care va permite strainilor sa deschida depozite in bancile romanesti. Riscul este intrarea unor sume mari, in scop speculativ, pentru a beneficia de dobanzile mari in lei si de

deficitului public. Fondul Monetar International a solicitat diminuarea acestuia, in conditiile in care un alt deficit, cel din balanta de plati externe, a depasit nivelul prevazut in 2004, riscand sa scape de sub control si anul acesta. O amenintare serioasa este adusa in 2005 de etapa liberalizarii contului de capital, care va permite strainilor sa deschida depozite in bancile romanesti. Riscul este intrarea unor sume mari, in scop speculativ, pentru a beneficia de dobanzile mari in lei si de aprecierea monedei nationale, bani care ies apoi din tara. Florian Libocor, analist la BRD, si Claudiu Cercel, director operatiuni de piata la aceeasi banca, apreciaza ca, in 2005, intrarile de capital ar putea ajunge la doua-patru miliarde de euro, iar iesirile din 2006 ar putea depasi doua miliarde de euro. Tot anul acesta, Romania va trebui sa mentina inflatia in limita a 7%, iar adancirea oricaruia dintre deficitele mai sus mentionate poate pune in pericol aceasta tinta.Fiecare dintre masurile punctuale decise in ultimele zile de Guvern si de Banca Nationala are explicatia ei, iar impreuna toate trebuie sa sustina incadrarea economiei in niste tinte care sa-i asigure stabilitate. Majorarea impozitului pe veniturile din dobanzi si din castiguri de capital (de la 1% la 10%), la fel ca si dublarea impozitului pe dividendele obtinute de persoanele fizice (de la 5% la 10%) sunt justificate de necesitatea gasirii unor venituri suplimentare la bugetul de stat, care sa contribuie la reducerea deficitului acestuia. Desi nepopulare, masuri de acest gen va trebui, totusi, sa devina in timp obisnuinta pentru romani. Populatia care, potrivit sondajelor, sustine integrarea in UE va trebui sa accepte si costurile acesteia, inclusiv eliminarea diferentelor in impozitarea diferitelor tipuri de venituri. Majorarile de impozite decise de Guvern nu inseamna, in fapt, decat o grabire a masurilor inevitabile, sub presiunea deficitelor macroeconomice de anul acesta.Economiile romanilor nu vor fi „taxate” doar de un impozit mai mare. Castigurile pe care ne-am obisnuit sa le obtinem la banci se diminueaza (nominal) si prin reducerea continua a dobanzilor. La finele saptamanii trecute, BNR a decis o noua reducere a dobanzii de politica monetara, folosita ca reper si de bancile comerciale, cu 0,75 puncte procentuale, pana la 15,75%. In spatele masurii sta tendinta de scadere a inflatiei, pana la 7% anul acesta, dar si necesitatea coborarii dobanzilor in lei pana la un nivel care, in perioada aprilie-iunie, cand se va realiza liberalizarea contului de capital, sa descurajeze intrarile speculative. In fapt, strainii care aduc valuta si o transforma in lei pentru a constitui depozite ar trebui sa poata cumpara cat mai putini lei cu un euro (prin aprecierea leului), dar sa si obtina o dobanda cat mai mica in lei. In momentul „iesirii”, situatia va trebui sa fie exact invers, pentru a nu dezechilibra contul curent.Presiunile impuse de necesitatea reducerii aceluiasi deficit de cont curent au stat si la baza unei altei decizii a BNR: extinderea obligatiei bancilor de a constitui rezerve minime si pentru liniile de finantare externa pe termene mai mari de doi ani. Masura, care ar putea conduce la o scumpire a creditului in valuta, este justificata de BNR prin faptul ca unele componente ale evolutiei creditarii „pastreaza inca unele tendinte riscante si generatoare de dezechilibre”. Mai exact, creditele in valuta sustin o crestere a importurilor, care dau peste cap balanta externa. Descurajand creditarea in valuta, oficialii romani risca, insa, sa inhibe si importurile de tehnologie sau activitatea companiilor, de a caror performanta depinde si realizarea unei alte tinte: cresterea economica de peste 5%.

Constrangeri macroeconomice In 2005
· Deficitul public (la bugetul consolidat) trebuie sa scada de la 1,2% din PIB in 2004, la 0,4-0,5% din PIB anul acesta
· Deficitul contului curent nu trebuie sa depaseasca 6,9% din PIB anul acesta, conform noii metodologii, fata de 7,7% din PIB in 2004
· Inflatia trebuie mentinuta anul acesta in limita a 7%, dupa ce in 2004 a coborat la 9,3%.
· Guvernul spera intr-o crestere economica de peste 5% in 2005, fata de circa 8% anul trecut.