Creșterea TVA va avea consecințe asupra consumului de carte
Creșterea cotei Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA) de la 5% la 11% pentru cărți este un pas care riscă să agraveze o situație deja dificilă pe piața editorială românească. Mihai Mitrică, expert în domeniu, avertizează că această majorare va duce la o scădere suplimentară a consumului de carte, afectând și mai mult vânzările înregistrate în ultimii ani.
Piața de carte din România s-a confruntat deja cu o tendință descendentă în ultimele trei decenii, iar această realitate s-a accentuat după pandemie. În timp ce cifra totală a încasărilor a rămas oarecum constantă, asta s-a întâmplat în principal din cauza inflației, nu a unui consum real mai mare.
Numărul de volume vândute a scăzut constant, iar în paralel, sectorul editorial a suferit o contracție semnificativă: cifra de afaceri a companiilor de carte a crescut cu doar 76% între 2008 și 2023, în timp ce economia națională a înregistrat un salt de peste 200%. Mai mult, numărul angajaților din domeniu a scăzut cu o treime, semn clar al unei piețe în regres.
”Scăderea în continuare a consumului, a numărului de cărți vândute. Nu trebuie să uităm că, de la pandemie încoace, piața de carte din România, deși a păstrat același nivel valoric, a pierdut în număr de bucăți vândute: inflația a contribuit la atingerea aceluiași prag de încasări financiare, dar pe mai puține bucăți.
În România, ne confruntăm cu o scădere a pieței de carte în ultimii trei ani, iar analizele arată că, de pildă, între 2008 și 2023, piața de carte s-a aflat mult sub economia autohtonă. Adică, în vreme ce cifra de afaceri a companiilor din economia românească a crescut cu 206%, cifra de afaceri a companiilor care se ocupă cu editarea de carte a crescut doar cu 76%.
Apoi, numărul de angajați din domeniul editorial a scăzut cu o treime față de momentul 2008, deci avem mai puține edituri. Pe scurt, se muncește mai mult în edituri pentru rezultate mai proaste decât în 2008. Creșterea TVA nu va face decât să accentueze această criză care era deja instalată”, spune acesta pentru DW

Efectele creșterii TVA asupra industriei editoriale
Creșterea TVA, susține Mihai Mitrică, nu va face decât să accentueze această criză, punând în pericol supraviețuirea editurilor și reducând și mai mult accesul publicului la lectură.
Estimările privind încasările suplimentare ale statului din această majorare nu sunt deloc spectaculoase: în jur de 4 milioane de euro, poate chiar mai puțin, într-un sector în care vânzările scad și canalele de distribuție se închid, cu un posibil faliment al unui important distribuitor de carte.
Mult sub 4 milioane de euro, cred că mai puțin. Deși, în general, ANAF reușește să colecteze cam o treime din economie, la carte, cumva, se întâmplă că se colectează mult mai bine. Cu toate astea, scăzând și numărul de bucăți vândute și având și din ce în ce mai puține canale disponibile — pentru că ne pregătim de falimentul celui de-al doilea distribuitor de carte — vom avea din ce în ce mai puține locuri de unde să colectăm TVA ca stat și din ce în ce mai puțini cumpărători.
În contextul unei piețe extrem de fragile, România pierde teren și în comparație cu alte țări europene. Piața de carte românească abia ajunge la 100 de milioane de euro, sumă echivalentă cu cea a Bulgariei, deși România are aproape dublul populației acesteia. Ungaria, cu o populație de trei ori mai mică, are o piață de carte dublă ca valoare. În Europa de Vest, cifrele sunt mult mai impresionante: Germania, cu 80 de milioane de locuitori, are o piață de carte de aproximativ 9 miliarde de euro anual.
În România, statul și-ar fi permis mereu TVA 0% la carte. Nu ar fi pierdut mult în termeni de încasări, dar ar fi salvat o industrie care stă la fundamentul educației unei societăți. Uitați-vă că noi am crescut mai ales după 2007 avuția națională: PIB-ul a crescut, chiar s-a triplat, însă rezultatele sistemului educațional au scăzut, și ceea ce vedem în jur merge la vale. La un moment dat — și nu mai e mult până atunci — România va trebui să se descurce singură, fără bani europeni, ci doar ca țară contributoare. Vom vedea atunci în ce măsură oamenii care au fost instruiți în ultimii 20–30 de ani vor putea face față. Lucrurile nu cred că arată deloc bine în viitorul mediu și pe termen lung.
Politici fiscale și sprijinul statului în alte țări
Diferențele se văd și în politica fiscală aplicată cărților: în Germania, TVA-ul pentru cărți este de 7%, iar editorii militează pentru reducerea lui până la zero. Țările din jurul nostru — Cehia, Marea Britanie — aplică TVA zero pentru carte, sprijinind astfel accesul la lectură și dezvoltarea industriei.
Singura excepție aparentă este Danemarca, cu un TVA ridicat de 23%, însă statul compensează prin achiziții masive pentru biblioteci.
În Germania, TVA-ul e 7% pentru cărți și editorii se luptă pentru 0%. Tocmai a plecat din România directorul Târgului de Carte de la Frankfurt, care a venit să discutăm despre România — invitat de onoare la Frankfurt anul viitor: cred că este apogeul industriei editoriale autohtone. În momentul în care ești invitat la Frankfurt, ai vizibilitate maximă în lumea editorială internațională. În jurul nostru, uitați-vă: Cehia are 0% TVA la carte. Marea Britanie — 0%. Cel mai mare TVA cred că îl are Danemarca — 23%, dar există o compensare majoră prin campanii de achiziții de carte. Acolo, editorul, în momentul în care scoate cartea, știe că cel puțin o treime se duce în biblioteci și este achiziționată direct de către stat.
Acum, nouă, lumii editoriale din România, ni se impune un TVA crescut, care înseamnă o curbă de sacrificiu. Sunt foarte curios dacă și guvernanții vor respecta legile pe care noi tot cerem de ani de zile să le respecte: Legea drepturilor de autor, Legea bibliotecii, Legea culturii scrise, Legea învățământului preuniversitar. Toate aceste legi au prevederi care, împreună, ar tripla piața de carte. Numai din respectarea baremului minim de achiziție pentru bibliotecile publice, piața de carte s-ar dubla. Calculul celor de la Asociația Națională a Bibliotecilor Publice din România a fost că, la nivelul anului 2019, s-au alocat mai puțin de 18% din sumele necesare, necesarul fiind undeva la 400 de milioane de lei.
Posibilități de susținere a pieței de carte în România
Mitrică subliniază că România și-ar putea permite un TVA zero pentru cărți fără pierderi majore la buget, iar această măsură ar sprijini o industrie esențială pentru educația și cultura națională.
În plus, respectarea legislației existente privind achizițiile minime obligatorii pentru biblioteci ar putea dubla piața de carte, conform datelor Asociației Naționale a Bibliotecilor Publice, care arată că în 2019 s-au alocat doar 18% din fondurile necesare pentru dotarea bibliotecilor.