Dan Voiculescu: „Sacrificiile nu pot fi impuse doar celor vulnerabili”
Dan Voiculescu consideră că debutul lunii august marchează o etapă dură pentru milioane de români, care resimt concret greutatea noilor politici de austeritate. În opinia sa, următoarele șase luni vor fi decisive pentru stabilitatea economică și socială a țării.
El a susținut că sunt necesare acțiuni clare în două direcții esențiale. În primul rând, a cerut reducerea severă a cheltuielilor în instituțiile publice, în special în zona de conducere. A explicat că există deja o percepție periculoasă în rândul populației, conform căreia măsurile de austeritate îi ocolesc tocmai pe cei cu cele mai mari venituri din aparatul de stat.
Dacă această percepție va continua, consideră că vor apărea inevitabil tensiuni sociale majore.
În al doilea rând, Voiculescu a subliniat importanța echilibrării rapide a principalilor indicatori macroeconomici. A menționat deficitul de cont curent, care a ajuns la 7 miliarde de euro în primul trimestru al anului – cel mai ridicat din Uniunea Europeană – și a vorbit despre riscul real al unui colaps economic în lipsa unor progrese clare privind PIB-ul, cursul de schimb sau inflația.
El a remarcat că Guvernul condus de Ilie Bolojan are o misiune extrem de dificilă, care necesită competență și echilibru, mai ales în tratarea categoriilor sociale vulnerabile. În viziunea sa, presiunea fiscală nu trebuie aplicată uniform, ci cu discernământ, având în vedere nevoile reale ale oamenilor obișnuiți – familii tinere, copii, pensionari – pentru care fiecare leu contează.
„Începând de azi, milioane de români resimt concret povara măsurilor de austeritate. Presiunea pe societate și economie va crește constant.
Urmează șase luni decisive.
Pentru a trece cu bine de această încercare, consider că sunt necesare rezultate concrete în cel puțin două direcții:
Reducerea drastică a cheltuielilor în instituțiile de stat, în primul rând la nivelul vârfului piramidei bugetare. Sacrificiile nu pot fi impuse doar celor vulnerabili! Există deja această percepție, că cei “de sus” rămân neatinși. Dacă se va menține, va determina tensiuni sociale majore.
Echilibrarea semnificativă a indicatorilor macroeconomici, de la deficitul de cont curent (7 miliarde de euro în primul trimestru, cel mai mare din UE), la PIB pe locuitor, cursul de schimb și indicele prețurilor de consum. Fără progrese relevante, riscăm un veritabil colaps economic.
Misiunea Guvernului condus de Ilie Bolojan este extrem de grea.Pentru a depăși criza, este nevoie de competență, de responsabilitate și de abilitatea de a NU genera presiune excesivă asupra categoriilor vulnerabile.
Nu trebuie uitat niciodată că, dincolo de cifrele din statistici, sunt oameni. Bătrâni, tineri, copii, familii la inceput de drum. Fiecare cu nevoi specifice și cu dreptul la un trai decent”, spune Dan Voiculescu pe blogul său.
TVA mai mare, scumpiri vizibile în aproape toate sectoarele
Printre măsurile fiscale care au intrat în vigoare la 1 august este inclusă majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21% și comasarea cotelor reduse (5% și 9%) într-o singură cotă de 11%. Oficial, Guvernul susține că această reformă simplifică sistemul fiscal și aduce venituri suplimentare la bugetul de stat.
Totuși, efectul imediat asupra consumatorilor este o creștere a prețurilor în aproape toate domeniile: de la produse electronice și electrocasnice, la haine, servicii de reparații și consultanță. Estimările arată o creștere medie de 1,7% pentru aceste bunuri și servicii. Deși procentul pare nesemnificativ, impactul cumulativ la nivelul unui buget de familie poate deveni greu de suportat.
De exemplu, un telefon mobil cu prețul de 5.000 lei va costa acum 5.084 lei. O familie care achită lunar facturi de 1.300 lei pentru energie, carburant și alte bunuri accizabile va plăti aproximativ 130 lei în plus. Pentru gospodăriile cu venituri medii sau reduse, aceste sume adunate lunar pot afecta serios echilibrul financiar.
Venituri mai mari la buget, dar și risc de frânare a consumului
Guvernul estimează că doar din majorarea TVA vor fi obținute venituri suplimentare de peste 11 miliarde de lei în anul 2026. Pe termen scurt, această măsură pare eficientă din perspectiva echilibrării bugetului public, dar specialiștii atrag atenția asupra efectului psihologic negativ și a reducerii consumului intern.
Pe o piață deja tensionată, cu inflație persistentă și o cerere fragilă, presiunea fiscală suplimentară riscă să frâneze activitatea economică. Scăderea consumului, coroborată cu lipsa unor reforme reale în zona bugetară, poate conduce, spun analiștii, la o spirală de stagnare, în care ajustările fiscale nu generează progres, ci doar amplifică nemulțumirea socială.
