Economia României nu mai crește. Bogdan Chirițoiu: Suntem în al treilea an de stagnare

Economia României nu mai crește. Bogdan Chirițoiu: Suntem în al treilea an de stagnare

SURSA FOTO: Inquam Photos, George Călin - Bogdan Chiriţoiu, președintele Consiliului Concurenței

Publicat de Alexandra Iana la 16 noiembrie 2026, 15:24

Economia României traversează al treilea an de stagnare, deși concurența s-a îmbunătățit în mai multe sectoare. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, avertizează că modelul economic bazat pe stimularea consumului nu mai oferă rezultatele din trecut. Deficitul bugetar, inflația și prețurile ridicate la energie afectează perspectivele de creștere.

Concurența s-a îmbunătățit, dar economia României continuă să stagneze

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a prezentat luni, 16 noiembrie, principalele probleme ale economiei românești. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței „Concurența în sectoare cheie: competitivitate și inovare”.

Potrivit acestuia, concurența a crescut în mai multe sectoare economice față de anul precedent. Totuși, această evoluție nu s-a reflectat într-o creștere economică semnificativă.

România traversează al treilea an consecutiv de stagnare. După creșteri economice de aproximativ 1%, pentru acest an este anticipată o evoluție apropiată de zero.

„Spunem ca în fiecare an – situaţia concurenţei e bună în România, pieţele noastre sunt concurenţiale, lucrurile arată bine din punct de vedere al concurenţei. Şi, anul ăsta spunem la fel. Dacă vă uitaţi în raport, o să vedeţi că sunt mai multe sectoare din economie în care, spunem noi, concurenţa s-a îmbunătăţit faţă de anul precedent. Avem câteva unde vedem scăderi ale concurenţei, dar vedem mai multe în care se îmbunătăţeşte concurenţa. Cu toate astea, situaţia economică ne arată că simplul fapt că merg bine pieţele nu e suficient ca să vedem creştere economică. Suntem în al treilea an, în esenţă, de stagnare. Am avut creşteri de un procent, iar anul ăsta ne aşteptăm să fim undeva în jur de zero. Deci, clar că economia noastră nu creşte şi suntem într-o zonă în care cei din jurul nostru cresc. Deci, problemele sunt legate. Bun, există un context, dar nu e numai contextul. Sunt lucruri care la noi ne arată realitatea că nu merg”, a spus Chiriţoiu.

Oficialul a amintit că România a înregistrat progrese economice importante după aderarea la Uniunea Europeană.

În ultimele două decenii, economia românească a crescut mai rapid decât media europeană. PIB-ul pe locuitor, raportat la media UE, a urcat de la aproximativ 40% la aproape 80%.

„Suntem ţara care a avut cea mai mare creştere economică, măsurată în general prin PIB, produsul intern brut per capita. Avem cea mai mare creştere a consumului, deci tot ce se vede în standardul de viaţă. Deci, una peste alta, ultimii 20 şi ceva de ani au fost foarte buni pentru România şi am crescut mult mai repede decât Uniunea Europeană, evident. Ne-am dus de la 40% din PIB-ul mediu al Uniunii, când ne pregăteam de aderare, şi suntem aproape de 80% acum. Deci, ne-am dublat în raport cu Uniunea Europeană şi am mers mult mai repede decât ei şi mai repede şi decât vecinii noştri, care şi ei au mers bine, dar nu atât de bine cum am mers noi. Cum spuneam, lucrurile astea deja de câţiva ani nu se mai întâmplă. Şi ne întrebăm ce trebuie noi să facem ca să revenim la nivelul de creştere economică pe care îl aveam anterior”, a arătat şeful autorităţii de concurenţă.

Deficitul bugetar și inflația afectează economia. România plătește dobânzi tot mai mari

Bogdan Chirițoiu consideră că o parte importantă a problemelor economice a fost generată de politicile interne.

El a atras atenția asupra deficitului bugetar, care a ajuns la aproximativ 9% din PIB. În opinia sa, această situație a contribuit la creșterea inflației, a datoriei publice și a dobânzilor.

România plătește în prezent aproape 3% din PIB pentru dobânzile aferente datoriei publice, potrivit oficialului.

„Undeva, problemele sunt cauzate de noi înşine pentru faptul că am ajuns să avem cel mai mare deficit din UE. Asta ne-a dus la inflaţie, ne-a dus la creşterea datoriei publice şi ne-a dus la dobânzi mult mai mari decât plăteam înainte. Noi plătim aproape 3% din PIB în contul datoriei publice. De unde eram o ţară care nu avea datorie mare, acum am ajuns să avem – suntem încă la o datorie mică faţă de restul Uniunii Europene, cred că e şi singurul criteriu la care am putea spune că îndeplinim criteriile de convergenţă de la Maastricht, deci cele pentru intrarea în zona euro, deci datoria publică la 60% e singurul act pe care încă îl îndeplinim”, a menţionat acesta.

Președintele Consiliului Concurenței a explicat că stimularea economiei prin consum nu mai produce efectele din trecut.

Deficitul bugetar ridicat a susținut doar o creștere economică modestă. O parte importantă a banilor a alimentat inflația și importurile, în loc să stimuleze producția internă.

„Deci, stimularea economiei prin creşterea consumului nu mai dă rezultatele pe care le dădea în trecut. Acest megadeficit bugetar, care a ajuns la undeva la 9%, a generat o creştere economică infimă de 1%. Deci, banii ăştia pompaţi în economie nu s-au dus în creşterea producţiei, ci s-au dus în inflaţie, în creşterea preţurilor şi în importuri mai mari. I-am îmbogăţit pe alţii, banii ăştia au ieşit de la noi, s-au dus şi au dezvoltat alte ţări de unde am cumpărat. Acum trecem prin procesul ăsta de redresare bugetară – şi îl ascultam ieri pe ministrul Finanţelor că-i fericit că vede în sfârşit nişte cifre bune. Nu avem o creştere surprinzător de mare pe trimestrul 3 din acest an, nu vedem o creştere trimestru la trimestru substanţială, până la urmă lucrurile au mers cam cum ne aşteptam să meargă. În momentul când reduci deficitul bugetar ce se poate întâmpla? Se reduce un pic creşterea economică, că ceva din deficitul ăla se ducea şi în creştere, vezi o scădere de inflaţie şi vedem o scădere de inflaţie şi vezi scădere de consum şi o vedem şi pe asta. Şi scăderea importurilor. Consumul ăsta nu mai atrage importuri cum atrăgea înainte”, a explicat Chiriţoiu.

România, afectată de problemele economice din Europa. Polonia continuă să crească

Reducerea deficitului bugetar începe să producă unele efecte pozitive, potrivit lui Bogdan Chirițoiu.

Balanța comercială arată ceva mai bine, iar importurile au început să scadă. Deprecierea leului a contribuit, de asemenea, la reducerea acestora.

Totuși, economia României este afectată și de factori externi. Printre aceștia se numără scumpirea energiei și încetinirea economiei din zona euro.

Un alt factor important este concurența Chinei, care pune presiune asupra industriei auto europene.

Această situație afectează inclusiv România. Industria auto și producția de componente reprezintă sectoare importante pentru economiile din Europa de Est.

„Deci, sunt nişte lucruri care merg mai bine. De ce nu merg şi mai bine? Aici intervine şi contextul. Adică nu toate lucrurile ţin de noi. Pe de o parte, ne-am făcut rău singuri cu deficitul ăla bugetar, ne vindecăm cu greu acum cu reducerea de deficit bugetar, dar avem şi un context nefericit. Avem creşterile de preţuri la energie, şi astea se duc în inflaţie şi vedem că inflaţia nu scade atât de repede pe cât speram să scadă după reducerea de deficit. Pe de altă parte, creşterea economică e lovită de faptul că zona euro nu mai merge atât de bine pe cât mergea. E afectată de concurenţă, în special de concurenţa cu China. Industria auto, care e şi pentru noi şi pentru vecinii noştri, Europa de Est, principalul motor de creştere a economiei, faptul că lucrăm toţi, toate ţările din zona de est avem fabrici auto şi fabrici de componente auto care lucrează pentru industria auto occidentală, vestică, şi dacă ei nu mai merg bine, nu mai mergem nici noi aşa bine. Deci, nu tot ce se întâmplă la noi rău de data asta e legat de ce facem noi. Şi e şi un context care nu ne ajută în momentul de faţă”, a susţinut acesta.

Chirițoiu a arătat că alte state europene reușesc să înregistreze creșteri economice mai mari, în ciuda dificultăților externe.

El a oferit exemplul Poloniei, unde economia crește cu aproximativ 3%. În schimb, România se situează în jurul unui nivel de 0%-1%.

„Asta arată că, totuşi, cu toate lucrurile astea negative care se întâmplă în jurul nostru, am putea şi noi să facem lucrurile să meargă mai bine în ţară”, a transmis Bogdan Chiriţoiu.

Investițiile în energie verde cresc, dar prețurile energiei rămân ridicate

Prețurile ridicate la energie reprezintă o altă problemă pentru competitivitatea economiei românești.

Bogdan Chirițoiu a explicat că această dificultate afectează întreaga Europă. Statele membre încearcă să găsească soluții pentru tranziția către noi tehnologii de producere a electricității.

România a atras investiții importante în energia regenerabilă. Proiectele fotovoltaice au cunoscut o dezvoltare accelerată, iar investițiile în baterii și sisteme de stocare încep să crească.

Cu toate acestea, dezvoltarea capacităților de producție nu a dus, până acum, la ieftinirea energiei.

„Toate ţările europene caută soluţii ca să găsească un echilibru între schimbările tehnologice, faptul că trecem la alte forme, la alte tehnologii de generare a electricităţii, mergem pe tehnologii verzi, dar cum facem asta ca să nu ducă la o energie foarte scumpă şi să nu afecteze competitivitatea economiei noastre? (…) Am reuşit să atragem foarte multe investiţii în tehnologiile noi, deci avem investiţii mari, panouri solare, solarul e cam cum era înainte vântul, acum solarul este campionul. Începem să avem şi stocare, deci şi baterii, anul ăsta, anul viitor vor fi investiţii sau sunt şi vor fi investiţi în stocare. Lucrurile astea merg aparent bine, dar ce nu vedem este o scădere a preţului. Nu reuşim să avem energie ieftină”, a subliniat el.

Declarațiile au fost făcute la conferința organizată de Consiliul Concurenței. Evenimentul a urmărit identificarea factorilor care pot contribui la relansarea economiei românești.

Discuțiile au vizat rolul politicilor publice, al investițiilor private, al concurenței și al inovării în susținerea creșterii economice.

Despre autor
Alexandra Iana

Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.