În luna martie 2013, Cipru a luat o decizie fără precedent în zona euro, aceea de a impune restricţii asupra mişcărilor de capital. Scopul acestei măsuri a fost acela de a se evita o fugă la ghişeele băncilor, după ce deponenţii au fost obligaţi să participe cu fondurile proprii la recapitalizarea primei bănci, iar cea de-a doua mare bancă din ţară a fost închisă. Printre aceste restricţii a fost şi interdicţia impusă cetăţenilor de a retrage de la ATM-uri mai mult de 300 de euro pe zi, iar în cazul companiilor limita a fost de 500 de euro pe zi. Treptat, însă, aceste restricţii au fost ridicate, ultima care mai rămânea în vigoare fiind imposibilitatea de a deschide noi conturi bancare.

Ministerul cipriot de Finanţe a anunţat, vineri, că deschiderea de noi conturi bancare este din nou permisă, graţie restabilirii încrederii în sistemul bancar, ca urmare a performanţelor economice peste aşteptări ale economiei, dar şi a disciplinei guvernului în punerea în aplicare a programului de reforme promise în schimbul ajutorului internaţional.

Au mai rămas în vigoare unele restricţii cu privire la mişcările de capital peste hotare. În prezent, de exemplu, cetăţenii ciprioţi nu pot să plece peste hotare cu o sumă mai mare de 3.000 de euro. Autorităţile de la Nicosia speră să poată ridice şi aceste restricţii până la finele anului.

După lungi negocieri, reprezentanţii FMI, CE, BCE au acceptat, la finele lunii martie 2013, să acorde Ciprului un împrumut de 10 miliarde de euro, în schimbul unui plan de măsuri economice (creşteri de impozite, privatizări etc.) şi al restructurării drastice a sectorului său financiar.

Ciprul a devenit, astfel, a cincea ţară dintre cele 17 state ale zonei euro care beneficiază de asistenţă financiară internaţională, după Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania. AGERPRES