Vânzările producătorilor, distribuitorilor de medicamente şi ale farmaciilor au explodat în ultimii cinci ani, înregistrând dublări şi chiar triplări ale cifrelor de afaceri în unele cazuri. Profiturile au avut creşteri şi mai spectaculoase, într-o perioadă în care criza mondială a făcut ravagii în alte sectoare. Piaţa medicamentelor este estimată la 10,82 miliarde lei în 2011, din care 4,43 miliarde sunt alocate de Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate (CNAS).
Piaţa autohtonă a medicamentelor este dominată de câţiva mari producători internaţionali. Liderul actual al pieţei, Sanofi-Aventis (Franţa), şi-a crescut afacerile de aproape cinci ori (conform datelor Ministerului Finanţelor), în perioada 2007-2010, de la 277 milioane lei la 1,15 miliarde lei. Profitul companiei franceze a crescut de 46 de ori, în aceeaşi perioadă, de la 1,9 milioane lei la de 87 milioane lei. Evoluţii similare au înregistrat şi alţi jucători din Top 10.
Cristian Luţan, director executiv adjunct al Asociaţiei Române a Producătorilor şi Importatorilor de Medicamente (ARPIM), spune că perioada de boom, din 2007-2010, s-a oprit. „Boomul fusese cauzat de ordinul domnului Eugen Nicolăescu, prin care a fost eliminat plafonul la medicamentele compensate. Lucrurile s-au cam oprit din păcate, deşi piaţa are mare nevoie de medicamente“, spune Luţan.
Momentul de cotitură pe piața farmaceutică s-a petrecut în 2008. Până atunci, farmaciile aveau un plafon până la care puteau să deconteze medicamente compensate, plafon eliminat de către Eugen Nicolăescu, ministrul liberal al sănătăţii, în anul electoral 2008.
„Dacă priviţi piaţa din această perspectivă (n.r. a creşterii afacerilor marilor producători), nu o să ajungeţi la nicio concluzie şi o să minţiţi că se fac economii în sistem sau că se fură în sistem. Se fură în sistem, dar într-o limită care, în acest moment, e tolerabilă, cât timp oamenii nu au acces la medicamente“, a declarat, pentru Capital, Eugen Nicolăescu.

Şi Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Pacienţilor, spune că explozia vânzărilor de medicamente a fost cauzată de ordinul lui Nicolăescu. „Explozia vânzărilor a fost dată de eliminarea acestui plafon într-o perioadă electorală. Listele cu medicamente au devenit foarte permisive, cu compensări de până la 90%. Rolul medicului de familie a devenit mai important, el primind şi plăţi informale din partea producătorilor de medicamente. Au fost încurajaţi managerii de spitale să facă stocuri de medicamente aproape numai prin negociere directă, chiar dacă aveau sau nu nevoie de acesta. Ulterior, au fost situaţii în care aceste medicamente care se apropiau de termenul de expirare fie erau casate, fie erau administrate fictiv pacienţilor“, susţine Barbu.
Taxa "ghearei"
Noul Guvern a impus, la sfârștul anului 2009, taxa de claw-back, care i-a nemulţumit pe producătorii de medicamente, nevoiţi să contribuie la stat cu până la 11% din vânzări, procentaj aplicat la preţurile de distribuţie. Aceştia susţin că taxa mai mult afectează sistemul de sănătate decât generează bani. „Este periculos că oficialii îi pedepsesc pe producători pentru marjele de distribuţie“ afirmă directorul general al Egis, Dorel Tăşcău.
Marii producători internaţionali de medicamente au fost obligaţi să‑şi modifice codurile de practică după ce se descoperise că unii ofereau mită în pieţele emergente, inclusiv în România, pentru a-şi creşte vânzările. Cristian Luţan spune că există un cod de etică la nivelul ARPIM. „Primim sesizări privind nereguli pe care le analizăm cu seriozitate. Companiile membre sunt listate la bursă în SUA,unde se supun unor reguli extrem de stricte“, susţine Luţan. El afirmă, totuşi, că nu au fost făcute sesizări către organele abilitate ale statului din cauza faptului că doctorii nu au statut de funcţionar public: „nefiind funcţionari publici, doctorilor nu li se aplică prevederile cu dare şi luare de mită. În schimb, legislaţia din SUA este mult mai dură“.

Pe piața distribuitorilor și a principalelor lanțuri de medicamente, situația a fost chiar mai bună decât a producătorilor. Grupul A&D Pharma Holdings controlează principalul distribuitor de pe piață (Mediplus Exim SRL), dar și  cunoscutul lanț de farmacii Sensiblu. Ambele divizii ale grupului – de distribuție și, respectiv, de farmacii – și-au dublat afacerile în perioada 2007-2010: de la 1,5 la 3,2 miliarde lei. Profitul celor două societăți controlate de trei oameni de afaceri libanezi a avut un salt de 15 ori în perioada menţionată.
Majoritatea celorlalţi distribuitori din top 10 deţine un lanţ de farmacii, iar afacerile cu medicamente i-au propulsat pe acţionarii acestora în Top 300 Capital. Atât distribuitorii, cât şi marile lanţuri de farmacii au avut creşteri spectaculoase ale vânzărilor după ordinul lui Nicolăescu.

Măsuri noi
Autorităţile îşi pun speranţa că introducerea reţetei electronice şi a cardului de sănătate va aduce economii la buget. „Prin introducerea prescrierii electronice şi a cardului naţional de sănătate, estimăm să aducem în sistem aproximativ 150-200 de milioane de euro, sume care se pierdeau prin fraude“, a declarat Lucian Duţă, preşedintele CNAS.