Chips Act 2.0: Europa schimbă foaia în războiul semiconductorilor și mizează totul pe cererea de AI. SUA refuză noi reglementări în G7

Uniunea Europeană schimbă strategia industrială prin lansarea Chips Act 2.0, mutându-și atenția de la ofertă la stimularea cererii de semiconductori pentru inteligența artificială. Noua inițiativă vizează consolidarea suveranității tehnologice europene. În același timp, la nivelul G7, ambițiile de reglementare ale Europei se lovesc de refuzul ferm al Statelor Unite de a impune norme stricte de mediu giganților din sectorul tehnologic.

Chips Act 2.0: Uniunea Europeană își mută atenția de la ofertă la cerere pentru a stimula piața europeană, în special în domeniul AI

Versiunea revizuită a Legii din Uniunea Europeană privind cipurile (Chips Act) își mută accentul de la ofertă la cerere pentru a stimula piața europeană, în special în domeniul inteligenței artificiale. Proiectul de lege vizează agregarea cererii și instrumente de gestionare a crizelor, ca parte a unui efort mai amplu de suveranitate tehnologică ce include, de asemenea, servicii cloud și open-source.

Comisia Europeană urmează să prezinte o nouă propunere menită să stimuleze cererea de cipuri europene, în special pentru tehnologiile de inteligență artificială, conform unui proiect de document consultat de Euronews.com. Bruxelles-ul pregătește o schimbare majoră în politica sa industrială privind semiconductorii printr-un Chips Act revizuit, programat să fie publicat pe 3 iunie.

„În timp ce documentul inițial Chips Act a fost axat preponderent pe ofertă, Chips Act 2.0 pune un accent mai mare pe măsurile privind cererea. Cele două dimensiuni se consolidează reciproc: cultivarea unei cereri locale puternice sprijină consolidarea ofertei locale de semiconductori”, se arată într-o versiune preliminară a propunerii.

Proiectul original Chips Act s-a concentrat masiv pe sprijinirea construcției de fabrici de semiconductori în Europa prin intermediul subvențiilor publice. Această abordare a suferit o lovitură după ce producătorul american de cipuri Intel a renunțat la planurile de a construi două mega-fabrici în Germania.

Conform proiectului, o lecție învățată din prima legislație este că investițiile pe partea de ofertă nu sunt suficiente pentru a crea o economie de scară fără o cerere mai puternică. Propunerea indică instrumente precum coordonarea achizițiilor publice și stimulentele de consum pentru a dinamiza piața.

Prin urmare, legislația revizuită se va concentra pe „agregarea cererii”, având ca scop consolidarea piețelor fragmentate pentru a îmbunătăți viabilitatea comercială a producției europene de cipuri în sectoarele strategice.

De asemenea, proiectul propune modificări în gestionarea de către UE a crizelor din lanțul de aprovizionare cu semiconductori. Acesta solicită un schimb mai proactiv de informații din partea companiilor și un proces mai structurat pentru activarea măsurilor de urgență. În cazul unei crize, Comisia ar putea organiza achiziții comune și ar putea solicita comenzi prioritare de la fabricile subvenționate din fonduri publice.

Versiunea revizuită a Chips Act face parte dintr-un efort mai larg de consolidare a suveranității tehnologice a Europei.

Pachetul privind suveranitatea tehnologică a Europei

Un document de strategie separat, care însoțește inițiativa, evidențiază necesitatea de a extinde capacitatea industrială a Europei, de a diversifica lanțurile de aprovizionare și de a consolida controlul asupra infrastructurii critice.

„Pe măsură ce fragmentarea geopolitică se adâncește, iar lanțurile de aprovizionare sunt tot mai des folosite ca arme, dependențele tehnologice devin vulnerabilități strategice”, se afirmă în documentul consultat de Euronews.

Documentul susține că suveranitatea tehnologică ar trebui să se bazeze pe o concurență loială, mai degrabă decât pe izolaționism sau protecționism. Această abordare reflectă comentariile făcute de șefa UE pentru domeniul digital, Henna Virkkunen, într-un interviu recent acordat Euronews.

Anexa documentului enumeră dependențele actuale ale UE de furnizorii străini de-a lungul lanțului de aprovizionare tehnologic, clasificând semiconductorii, tehnologiile cloud și aplicațiile de larg consum drept critice. Strategia solicită, de asemenea, dezvoltarea de soluții tehnologice bazate în UE pe întregul lanț de valoare, aliniindu-se strâns cu propunerile promovate de mișcarea EuroStack.

„Comunicarea reflectă direct atenția noastră pe creștere și pe captarea valorii economice de-a lungul întregului ecosistem (stack), nu doar pe securitatea defensivă ca motivație principală”, a declarat pentru Euronews Cristina Caffarra, fondatoare și președintă a Inițiativei EuroStack.

De asemenea, Caffarra a salutat accentul pus în document pe tehnologiile open-source, descriindu-le ca fiind „sosul magic al Europei” și „un atu major”.

Un alt element cheie al pachetului este o propunere de lege privind dezvoltarea Cloud și IA (Cloud and AI Development Act). Potrivit documentului de strategie, legislația ar stabili patru niveluri de suveranitate pentru serviciile cloud, pe care autoritățile publice ar trebui să le ia în considerare în deciziile de achiziții, în funcție de sensibilitatea cazului de utilizare.

Nivelurile s-ar baza pe „criterii legate de controlul asupra serviciului, controlul asupra lanțului de aprovizionare, procesarea datelor de inferență IA, localizarea infrastructurii și nivelul de securitate cibernetică”, se arată în document.

Divergențe la G7: SUA se opun reglementării Big Tech și a impactului ecologic

În altă ordine de idei, Statele Unite nu se vor angaja să abordeze impactul sectorului tehnologic asupra mediului ca parte a unui acord comun al G7 privind politica tehnologică și nu sunt dispuse să discute despre reglementarea „actorilor din industrie”, au declarat miercuri oficiali francezi jurnaliștilor.

Țările G7 au negociat o declarație comună privind politica tehnologică, ce urmează să fie publicată vineri, pentru a coincide cu o reuniune a miniștrilor digitali din cadrul grupului, în Franța. Franța, care deține președinția G7 până la sfârșitul anului, a stabilit patru priorități politice în programul miniștrilor digitali. Una dintre aceste priorități este „reziliența și sustenabilitatea sectorului digital”, inclusiv amprenta ecologică a tehnologiei digitale.

Impactul asupra mediului al inteligenței artificiale în mod specific, având în vedere că aceasta consumă cantități uriașe de energie, a devenit un subiect intens dezbătut în Europa, Agenția Europeană de Mediu avertizând la începutul acestei luni că „expansiunea rapidă a IA reprezintă o provocare tot mai mare pentru atingerea neutralității climatice”, notează Politico.eu.

Însă accentul pe combaterea impactului tehnologiei asupra mediului este „o linie roșie pentru Statele Unite”, a declarat presei un reprezentant al ministerului digital francez, căruia i s-a acordat anonimatul din cauza protocolului francez, adăugând că Franța respectă „liniile roșii ale partenerilor săi”.

Problemele de mediu au fost „cele mai complicate” în obținerea unui consens între țările G7, a adăugat același reprezentant, menționând că formularea acelei părți a declarației ar putea fi susținută doar de „președinția G7”, adică de Franța.

„Acesta este un pas înapoi față de ambițiile inițiale”, a admis același reprezentant, adăugând că Franța „știa că va fi complicat”.

Mai pe larg, „discuțiile despre reglementarea actorilor din industrie reprezintă ceva ce Statele Unite nu sunt pregătite să facă”, a declarat reprezentantul ministerului digital francez, adăugând că „în Europa, vom concluziona că reglementarea este necesară și vom face acel pas suplimentar pe care Statele Unite nu sunt dispuse să îl facă”.