Certificarea programelor de instruire e o problema

Cercetarea face parte dintr-un program mai larg, „Promovarea formarii profesionale si ocuparii in Romania”, realizat de CNFPA cu asistenta tehnica germana. Pentru efectuarea sondajului s-a solicitat sprijinul Agentiei Nationale de Ocupare a Fortei de Munca (ANOFM), considerandu-se ca este institutia care are cea mai mare legatura cu piata muncii si care detine o buna baza informationala. Obiectivele acestui studiu au vizat aspecte de maxim interes pentru cunoasterea atat a modului in care se des

Cercetarea face parte dintr-un program mai larg, „Promovarea formarii profesionale si ocuparii in Romania”, realizat de CNFPA cu asistenta tehnica germana. Pentru efectuarea sondajului s-a solicitat sprijinul Agentiei Nationale de Ocupare a Fortei de Munca (ANOFM), considerandu-se ca este institutia care are cea mai mare legatura cu piata muncii si care detine o buna baza informationala.
Obiectivele acestui studiu au vizat aspecte de maxim interes pentru cunoasterea atat a modului in care se desfasoara in prezent formarea profesionala a adultilor, legatura cu sistemul educational, cat si a problemelor cu care se confrunta furnizorii de instruire. Din pacate, cercetarea nu a putut cuprinde decat date din segmentul detinut pe piata muncii de ANOFM prin programele specifice de formare: informatica, constructii si instalatii, prelucrarea lemnului, confectii/textile, turism si contabilitate. Prin selectarea oraselor din noua judete (Arad, Constanta, Cluj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timisoara, Vaslui, Valcea) si a municipiului Bucuresti, s-a urmarit totusi indeplinirea unor criterii cat mai diverse: zona geografica si istorica, gradul sau de dezvoltare, marimea, populatia, dinamica economica a zonei, rata somajului etc. Rezultatele ne ofera o imagine destul de putin atractiva asupra formarii profesionale a adultilor (FPA). Autorii studiului spera ca ele sa fie luate in consideratie si valorificate de Guvern in elaborarea unor strategii la nivel national, vitale pentru formarea viitoare a adultilor.
Analiza rezultatelor pe componente ale FPA
1. Programe si activitati desfasurate:
o diversitatea programelor de FPA este ridicata, dar nivelul de relevanta este nesemnificativ, predominand cursurile de initiere;
o din cauza restrictiilor pietei, durata cursurilor este scazuta;
o specializarea furnizorilor este prezenta doar in domeniul informaticii, al competentelor de baza, si doar in cazuri „privilegiate” in celelalte domenii;
o competitia este axata mai mult pe pret decat pe calitatea programelor furnizate.
2. Dezvoltarea programelor de instruire
o cu exceptia unor cazuri izolate, dezvoltarea programei analitice de studii se face ad-hoc, de catre formatori;
o lipsesc sistemele de asigurare a calitatii, dar se remarca experienta pozitiva a furnizorilor care realizeaza programe de formare profesionala in domeniul competentelor de baza, al pedagogiei adultilor si, intr-o anumita masura, al informaticii.
3. Resurse umane
o exista formatori cu o calificare profesionala inalta, cu experienta in economia reala si in activitatea didactica;
o competentele specifice pedagogiei adultilor nu se regasesc decat in mica masura;
o centrele care realizeaza astfel de programe sunt putine si nu se cunosc prea bine; nu exista decat in foarte rare cazuri programe de formare a resurselor umane in pedagogia adultilor.
4. Proceduri de evaluare
o persista o oarecare confuzie intre procedura de evaluare a performantelor cursantilor si cea de evaluare a performantelor programelor de FPA;
o lipsa unei evaluari initiale conduce la un grad scazut de adaptare a ofertei de formare la nevoile de pregatire a cursantilor;
o evaluarile pe parcurs/partiale ori evaluarea de catre cursanti a programului sunt rare si se realizeaza sporadic; ca urmare a imposibilitatii practice de acordare a calificativelor partiale, se constata absenta modularizarii programelor de FPA.
5. Cooperarea cu agentii economici
o este sporadica, desi reprezinta elementul cheie al dezvoltarii unui sistem de FPA orientat catre piata; legatura directa cu agentii economici este slaba, multi furnizori de FPA lucrand pentru o piata faramitata, dominata de micii consumatori.
o majoritatea furnizorilor de FPA isi directioneaza activitatea catre domeniile informaticii, contabilitatii primare si limbilor straine, care constituie o importanta sursa de venituri;
o un caz particular il constituie programele organizate de agentii economici sub egida ANOFM: desi cooperarea intre parti este subinteleasa, programele sufera de disfunctionalitati majore, ceea ce le face neatractive chiar si pentru persoanele in somaj.
6. Certificarea
o majoritatea furnizorilor de FPA considera certificarea procesului ca fiind o problema cruciala de reglementare a pietei; din pacate, politica de certificare este neclara;
o desi o parte din furnizori sunt avizati de Ministerului Educatiei si Cercetarii (MEC), totusi ei sunt dependenti intr-un grad ridicat de certificatele oferite de ANOFM;
o procedurile de avizare ale MEC, precum si realizarea de cursuri cu asistenta metodologica a ANOFM au constituit un canal eficace de diseminare a bunei practici in domeniu, dar, in acelasi timp, au favorizat adesea concurenta neloiala.
Ca o concluzie generala, studiul CNFPA releva existenta unei piete dominate de micii furnizori, dependenti la randul lor de micii consumatori care au putine resurse financiare pentru sustinerea individuala a pregatirii profesionale continue. Doar domeniile constructiilor, prelucrarii lemnului si confectiilor au cea mai buna legatura cu agentii economici, desi procesul de formare sufera de numeroase disfunctionalitati, mai ales cand programul este realizat direct de agentul economic. Domeniile turismului, telecomunicatiilor, electronicii si instruirea de nivel inalt in IT sunt deficitar reprezentate pe piata. Cea mai buna structurare a elementelor componente ale procesului de formare profesionala se regaseste numai la furnizorii din domeniul competentelor de baza ori la cei care au avut acces la programe internationale.     

Formarea profesionala a adultilor
Organizarea programelor prin raportare la cerintele pietei muncii
o 40% – in functie de solicitari
o 30% – prin consultare cu ANOMF, Camera de Comert
o 20% – fara nici o raportare
o 10% – prin colaborare cu agentii economici in elaborarea programelor
Principalele probleme in stabilirea unui program de formare
o 10% – identificarea si analiza nevoilor pietei
o 13% – gasirea cursantilor
o 13% – recunoasterea certificarilor internationale in Romania
o 17% – imposibilitatea organizarii unor programe modulare din cauza lipsei sistemului de certificare
o 20% – sanse slabe ale absolventilor de a gasi un loc de munca
o 26% – fonduri reduse
Adaptarea cursurilor la nevoile participantilor
o 0,5% – adaptarea s-a facut prin prelungirea programului
o 10% – cursantii se adapteaza la cerintele cursului
o 15% – s-a facut evaluarea initiala a nevoilor cursantilor
o 27% – cursantii nu au facut solicitari
o 60% – adaptarea cursurilor s-a facut pe parcurs