Cererea de aur a Chinei ar putea creşte cu 20% până în 2017
Cererea anuală de aur a Chinei ar putea creşte cu cel puţin 20% până în 2017, în condiţiile în care, în deceniul 2003-2013 s-a triplat, potrivit previziunilor publicate marţi de Consiliul Mondial al Aurului (WGC), transmite AFP.
Potrivit WGC, cererea fizică de aur (bijuterii, monede şi lingouri, utilizatori industriali) în China ar urma să ajungă la cel puţin 1.350 de tone în 2017, ceea ce ar reprezenta o creştere cu aproape o cincime faţă de consumul record de 1.132 de tone de aur înregistrat anul trecut în China. În 2013, China a devansat India devenind cel mai mare consumator mondial de aur, fiind responsabilă pentru 26% din cererea privată mondială.
'Chiar şi cu o relativă încetinire a ritmului de creştere, concluzia noastră este că cererea de aur va creşte de la nivelul record înregistrat în prezent până la cel puţin 1.350 de tone. Credem că aceasta este o ipoteză conservatoare', a declarat analistul WGC, Alistair Hewitt. Acesta a precizat că la elaborarea prognozelor sale WGC a plecat la ipoteza unei creşterii medii de 6% în perioada 2014-2017, ceea ce înseamnă că cererea de aur a Chinei ar putea fi chiar mai mare.
Hewitt a subliniat că, în perioada 2003-2013, consumul de aur al Chinei s-a triplat, după ce în 2004 a fost ridicată interdicţia persoanelor private de a deţine lingouri de aur. 'Credem că piaţa chineză de aur va continua să se dezvolte în următorii ani graţie importanţei culturale a aurului, creşterii veniturilor şi sprijinului guvernamental. Din ce în ce mai multe persoane se îmbogăţesc, au mai mulţi bani de cheltuit pentru bijuterii şi mai multe economii pentru investiţii', a spus Alistair Hewitt, reamintind că, potrivit unui studiu al Ernst & Young, numărul de gospodării chineze din clasa medie ar urma să crească de la 300 la 500 de milioane până în 2020.
Chinezii sunt interesaţi în special de bijuteriile de aur pentru nunţi (40% din cererea de bijuterii) şi pentru sărbători precum cea de Anul Nou. Potrivit estimărilor WGC, consumul de bijuterii de aur ar urma să crească de la 669 de tone în 2013 până la 780 de tone în 2017. De asemenea, cererea de monede şi lingouri de aur ar putea să ajungă la 500 de tone în 2017 de la 397 de tone în 2013, potrivit WGC.
Preţul aurului a scăzut cu aproape o treime anul trecut pe măsură ce investitorii au abandonat metalul galben, perceput ca o valoare de refugiu, în favoarea acţiunilor şi altor investiţii mai riscante. În schimb, cererea globală de aur pentru bijuterii a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 16 ani pe măsură ce consumatorii din Asia şi Orientul Mijlociu au dorit să profite de avantajul oferit de scăderea preţurilor. AGERPRES
M-am angajat la site-ul capital.ro într-o perioadă în care online-ul aproape că nu exista, iar printul era, încă, la o așa de mare putere încât oamenii de la site erau percepuți, cumva, drept oaia neagră a redacției. Cineva ar putea spune că am fost un om cu viziune, care știa că epoca printului va apune. Ei bine, nu, n-am fost. Nu m-aș fi gândit niciodată că oamenii vor ajunge să citească știrile pe internet în felul în care le citesc astăzi: a apus până și epoca desktopului, iar știrile sunt consumate în proporție de 80% de pe telefon. Mediul ăsta care se numește online are o mare trăsătură: schimbarea, iar dacă tu, cel care lucrezi în mediul online, nu te adaptezi în permanență la schimbare, nu reziști. Altă cale nu e. Pentru mine, site-ul capital.ro reprezintă nu doar un loc de muncă, este însuși mediul în care m-am format ca om și în care am devenit persoana care este astăzi. Pentru mine, capital.ro este un mod de viață...
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





