Actuala criză economică internaţională trebuie privită şi din perspectiva înţelegerii cauzelor care au determinat-o şi a soluţiilor care pot fi adoptate în situaţii similare, a afirmat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, într-un discurs susţinut azi la Academia Română.
Din actuala criză se desprind nouă lecţii „despre ce am învăţat sau credem că am învăţat, despre cauzele crizei, despre eficienţa texturii instituţionale şi a setului de instrumente disponibile şi, nu în ultimul rând, despre cum e mai bine să fii poziţionat când apare o criză”, susţine Mugur Isărescu.
Cele nouă lecţii pot fi structurate astfel:
1 – O inflaţie scăzută nu garantează stabilitatea financiară pe termen lung
Un nivel scăzut al inflaţiei poate constitui o capcană în sensul că poate determina o lichiditate în exces, iar acţiunile de combatere a lichidităţii au făcut mai mult rău decât bine.
2 – Reglementarea şi supravegherea rămân în urma pieţelor
Actuala criză a scos în evidenţă incapacitatea instituţiilor de reglementare şi supraveghere de a se adapta la realităţile pieţei.
3 – Lipsa unor instituţii în domeniul supravegherii financiare la nivelul UE
În Uniunea Europeană se impune crearea unor noi instituţii în domeniul supravegherii financiare, cum ar fi Consiliul European de Risc Sistemic. Rolul acestuia ar fi acela de a adopta recomandări de politica economică la nivelul întregii Uniuni, pornind de la informaţiile privind potenţiale vulnerabilităţi ale sectorului financiar.
4 – Prime prea mari ale managerilor şi rezultate „prea mici”
Nu au existat stimulente, la nivelul companiilor, care să lege bonusurile de obţinerea de profituri pe termen lung. Ca urmare, unii manageri şi-au asumat riscuri pe care fie nu le-au înţeles, fie le-au neglijat pentru a mări profitabilitatea de care erau legate primele.
5 – Neglijarea ciclului natural „sus-jos”
Oamenii uită de apariţia crizelor în perioadele de prosperitate şi neglijează conceperea unor mecanisme de gestiune a unei potenţiale crize.
6 – Schimbarea comportamentului FMI
Una dintre lecţiile desprinse de către Fondul Monetar Internaţional (FMI) din aceasta criză, coroborată cu evenimente asemănătoare anterioare, este aceea că uneori e bine să renunţi la şabloane şi să acţionezi în funcţie de situaţia concretă, de la caz la caz. „Criza pare să redescopere rolul FMI-ului pe această planetă”, susţine Mugur Isărescu.
7 – Măsurile expansioniste trebuie însoţite de strategii de ieşire
Măsurile anticriză trebuie concepute astfel încât să se asigure sustenabilitatea fiscală şi a preţurilor pe termen mediu şi lung.
8 – Evitarea dezechilibrelor macroeconomice
Menţinerea unor deficite bugetare mari atunci când economia creşte nu se încheie niciodată cu happy-end.
9 – Adoptarea euro nu se poate substitui politicilor de ajustare
Ultima lecţie a crizei se referă la ţările emergente, în general, şi la România, în particular. Astfel, Mugur Isărescu susţine că o grăbire a procesului de aderare a euro înainte de a îndeplini condiţiile tehnice nu ar face decât ca lucrurile să se înrăutăţească, în loc să se amelioreze. „Criza a evidenţiat faptul că leul era supra-apreciat, iar piaţa a făcut corecţia necesară”.
