Au început excavările pentru cel mai lung tunel rutier din România, de aproape 2 kilometri

Pe traseul Autostrăzii A1, în apropiere de limita dintre județele Hunedoara și Timiș, se desfășoară lucrările de săpătură pentru cel mai lung tunel rutier din România.

Tunelul, cunoscut sub denumirea T2, va traversa dealurile din zona Holdea–Coșevița. Construcția a început în 2025 și este planificată să se încheie până la sfârșitul anului 2026.

Tunelul T2 face parte dintr-un lot de 9,14 kilometri de autostradă ce leagă localitățile Holdea (Hunedoara) și Margina (Timiș).

Pe acest segment se lucrează, în paralel, și la un al doilea tunel, cunoscut sub numele de T1, care este mult mai scurt, dar aflat într-un stadiu de execuție mai avansat.

Stadiul actual al lucrărilor și mobilizarea în teren

Primele secțiuni ale tunelului T2 au fost deja excavate. Potrivit informațiilor furnizate de Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara, pe șantier sunt mobilizați aproximativ 800 de muncitori și 200 de utilaje.

În paralel cu săpăturile pentru tuneluri, se desfășoară lucrări la structurile adiacente – pasaje, viaducte și terasamente.

Tunelul T1, aflat la același capăt de autostradă, are două galerii – una de 367,5 metri și cealaltă de 415 metri. La una dintre acestea urmează în curând momentul simbolic al străpungerii simultane din ambele capete, o etapă importantă în execuția tunelurilor. Lucrările continuă într-un ritm constant și la celelalte structuri din cadrul acestui lot.

„La galeria din stânga a primului tunel, urmează în curând momentul străpungerii din ambele capete – moment simbolic, în care se va vedea „luminița de la capătul tunelului” din ambele direcții. Lucrările avansează la aceste tuneluri.

La tunelul al doilea, au fost finalizate lucrările premergătoare portalului de intrare și au început lucrările de săpătură. În paralel, continuă lucrările și la structuri, la cele două pasaje de pe traseu, la cele două viaducte și lucrările de drum (terasament).

Antreprenorul a transmis că pe șantier sunt mobilizați 800 de oameni și 200 de utilaje”, informa recent, Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara.

Caracteristicile tehnice ale tunelului T2

Tunelul T2 este proiectat ca un tunel lung, fiecare galerie depășind 1.800 de metri. Galeria din stânga va măsura 1.825 de metri, în timp ce cea din dreapta va ajunge la 1.985 de metri.

Ambele galerii vor deservi un singur sens de circulație și vor fi dotate cu două benzi, bandă de urgență și trotuare pentru intervenții.

Tunelul va fi compus din mai multe structuri esențiale, menite să asigure siguranța și funcționalitatea corespunzătoare traficului rutier.

Vor exista două galerii distincte, fiecare destinată unui singur sens de mers, cu câte două benzi de circulație, o bandă de urgență și trotuare laterale pentru intervenții. În plus, proiectul prevede patru galerii transversale pentru evacuarea pietonilor, echipate cu uși rezistente la foc și fum, scrie adevarul.ro.

La mijlocul tunelului va fi amplasată o galerie transversală destinată circulației vehiculelor, care va avea acces separat pentru pietoni și pentru autovehicule.

De-a lungul traseului, vor fi amenajate mai multe nișe speciale: pentru apeluri de urgență (SOS), pentru sistemele antiincendiu (FFN), pentru instalațiile electrice și pentru lucrări de revizie și întreținere.

Metode moderne de excavare și sprijinire

Săpăturile tunelului se realizează prin metoda NATM – Noua Metodă Austriacă. Aceasta presupune o execuție atent monitorizată, în care comportamentul masei de rocă este analizat în timp real.

Metoda permite adaptarea soluțiilor tehnice pe parcursul lucrărilor, fiind considerată una dintre cele mai sigure și eficiente în domeniul construcțiilor subterane.

Zonele în care tunelul are o acoperire redusă vor fi realizate prin metoda „cover & cut”. În aceste secțiuni se vor construi inițial ziduri de sprijin din piloți. În galeria din stânga, această zonă are o lungime de 300 de metri, iar în cea din dreapta, 73 de metri.

„Excavarea tunelului va fi realizată mecanic, în conformitate cu principiile NATM (Noua Metodă Austriacă). NATM combină comportamentul masei de rocă cu monitorizarea geotehnică permanentă a construcției subterane pe parcursul execuției.

Metoda este adesea numită și „proiectare în timpul execuției” sau „metoda torcretării”, deoarece permite susținerea optimizată a tunelului pe baza observațiilor în timp real asupra condițiilor din versant”, arată proiectul autostrăzii.

Structuri auxiliare și standarde de siguranță

Ambele tuneluri vor fi unidirecționale, conform reglementărilor europene privind siguranța în tunelurile rutiere. Pentru tunelurile mai lungi de 500 de metri, este obligatorie amenajarea unor galerii de evacuare.

În cazul tunelului T2, distanța dintre două astfel de galerii va fi de aproximativ 350 de metri, pentru a permite evacuarea rapidă în caz de urgență.

La capetele tunelului se vor construi portaluri protejate de ziduri din piloți sau din piatră. Portalul vestic va avea trei ziduri mari și două mici, în timp ce portalul estic va include patru ziduri mari și două ziduri din piatră. După finalizarea acestor structuri, excavarea va continua mecanizat până la nivelul carosabilului.

Cel de-al doilea tunel, cu o lungime de circa 2.000 de metri, este proiectat să includă cinci galerii de evacuare destinate pietonilor. Una dintre aceste galerii va permite și accesul vehiculelor de intervenție, în caz de urgență. Galeriile sunt amplasate la intervale regulate, distanța medie dintre două puncte de evacuare fiind de aproximativ 350 de metri.

Infrastructură esențială pentru conectivitatea națională

Tunelurile sunt parte a tronsonului Margina–Holdea, ultimul segment al Autostrăzii A1 Lugoj–Deva rămas în lucru. Autostrada A1 traversează județele Hunedoara și Timiș și are o lungime totală de aproximativ 100 de kilometri. Până în prezent, aproape 90 de kilometri au fost deschiși traficului.

Tronsonul aflat în execuție a întâmpinat întârzieri semnificative. Secțiunile E și D, cunoscute și ca „autostrada cu tuneluri”, au fost suspendate în 2017.

Finalizarea acestui ultim sector de autostradă va asigura continuitatea traficului rutier pe A1 între orașele din centrul țării – precum Alba Iulia, Sibiu, Cluj-Napoca și Târgu Mureș – și granița de vest, în zona Nădlac. Astfel, va fi creată o conexiune directă și completă cu municipiile Arad și Timișoara, facilitând transportul pe întregul coridor rutier.

Reluarea proiectului s-a produs în 2022, când CNAIR a atribuit contractul pentru proiectare și execuție unei asocieri conduse de Spedition UMB. Valoarea contractului depășește 1,8 miliarde de lei, fără TVA, iar finanțarea este asigurată prin Programul Național de Redresare și Reziliență.