România sapă spre viitor, iar cele mai lungi tuneluri rutiere din țară prind contur în Carpați și Transilvania
România intră într-o nouă eră a infrastructurii rutiere, odată cu lansarea unor proiecte ambițioase de tuneluri alpine menite să revoluționeze mobilitatea între regiunile sale istorice. De la Transilvania la Moldova, traversând Munții Apuseni, Carpații Meridionali și Orientali, țara construiește o rețea subterană fără precedent în istoria sa modernă.
Timp de peste cinci decenii, Tunelul Capra–Bâlea de pe Transfăgărășan a reprezentat un simbol al ingineriei autohtone, cu cei 884 de metri săpați în munte și inaugurați în anii ’70. În următorii ani, însă, această bornă istorică va fi depășită de o suită de tuneluri mult mai ambițioase, parte integrantă dintr-un efort național de conectivitate rutieră europeană.
Tunelul Meseș, cel mai lung construit vreodată în România
Primul care va spulbera vechiul record național de 884 de metri este Tunelul Meseș, parte a Autostrăzii Transilvania (A3), între Poarta Sălajului și Nușfalău. Cu o lungime de 2,89 kilometri, tunelul va fi cel mai lung realizat vreodată în România.
Lucrările sunt derulate de compania turcă Makyol, contractul fiind semnat în noiembrie 2024. Proiectul este finanțat prin Programul Transport 2021–2027, cu o perioadă de implementare de aproape 6 ani – 18 luni de proiectare și 60 de execuție.
„Pe traseul acestui sector al Autostrăzii A3 vor fi construite inclusiv 65 de viaducte, poduri și pasaje, în lungime totală de aproximativ 13 kilometri”, declara pe atunci ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.
Infrastructura din zonă este impresionantă: peste 13 kilometri de viaducte, poduri și pasaje însoțesc acest tronson. Construit cu două galerii paralele, fiecare având câte două benzi și o viteză proiectată de 120 km/h, tunelul traversează Munții Meseș cu o pantă minimă, asigurând atât eficiență, cât și protecție ambientală, evitând defrișările masive sau destabilizarea versanților.
A1 Lugoj–Deva, un proiect de ecologie și inginerie în tandem
Pe Autostrada A1, tronsonul Margina–Holdea, proiectul tunelurilor a cunoscut o reformulare profundă după intervențiile organizațiilor de mediu. De la o singură galerie de 450 de metri, s-a ajuns la două tuneluri de 2,1 kilometri, trei ecoducte, și mai multe viaducte.
Soluția tehnică implică tehnologii avansate de forare: segmentele sunt perforate metru cu metru, protejate de structuri tubulare și consolidate imediat cu beton proiectat, plase și ancore.
„La forarea tunelului 1, se va lucra pe o lungime de 75 centimetri sau maximum un metru. Lucrările se vor face la adăpostul unor «umbrele de țevi» înclinate, lungi de 15 metri, cu o suprapunere de patru metri. După fiecare etapă de forare, se montează plase, se introduc ancore și se injectează beton special, sub presiune”, preciza Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara.
Costurile sunt pe măsură: 50 de milioane de euro per kilometru, un record pentru infrastructura autohtonă, dar justificabil prin complexitatea terenului și imperativele de protecție a biodiversității.
Autostrada Sibiu–Pitești și tunelurile forate simultan de TBM-uri
Și Autostrada A1 între Sibiu și Pitești intră în categoria „megaproiectelor”. Pe Secțiunea 3 (Cornetu–Tigveni), se construiește Tunelul Poiana, cu o lungime de 1,78 km, executat cu două TBM-uri („cârtițe mecanice”) care sapă și montează simultan structura de beton. Bugetul: 5,3 miliarde de lei. Finalizarea este așteptată în 2027.
Mai avansat este Tunelul Momaia, de 1,35 km, primul tunel rutier complet forat dintr-o autostradă românească, situat pe Secțiunea 4 a aceleiași autostrăzi. Cu finalizare estimată pentru 2026, proiectul este însoțit de 12 alte structuri (poduri și viaducte), unele ajungând la 630 de metri lungime.
Nici estul țării nu rămâne în urmă. Autostrada A8, care va lega Moldova de Transilvania, va include peste 20 de tuneluri doar în Carpații Orientali. Cel mai amplu contract, atribuit în martie 2025, vizează tronsonul Ditrău–Grințieș (38 km), unde 57% din traseu este format din lucrări subterane și pasaje. În total, 19 tuneluri și 63 de structuri, cu o valoare contractuală de 6,14 miliarde de lei.
„Noul lot de autostradă, finanțat prin Programul Transport 2021-2027, în valoare de 6,14 miliarde de lei (fără TVA), trebuie finalizat în 54 de luni, dintre care 14 luni sunt alocate pentru proiectare și 40 de luni pentru execuția lucrărilor.
Pe traseu vor fi construite inclusiv 63 de pasaje și 19 tuneluri, structuri a căror lungime însumată reprezintă 57 la sută din lungimea întregului lot”, a anunțat, în 20 martie, Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor.
Un alt lot, Sărățeni–Joseni, presupune trei tuneluri, două ecoducte și patru polate, pe un traseu de 32 de kilometri. Termenul de execuție este identic: 54 de luni.
Marile proiecte de infrastructură nu se mai pot amâna
După decenii de întârzieri cronice și subfinanțare, România pare să fi înțeles că marile proiecte de infrastructură nu se mai pot amâna. Noile tuneluri nu sunt doar simboluri inginerești, ci și răspunsuri concrete la realități geografice și economice. Într-o țară traversată de munți și falii structurale, tunelul devine o soluție, nu un lux.
Pe măsură ce rețeaua se extinde, timpul pierdut în trafic, accidentele și poluarea asociată transportului pe drumuri naționale vor fi înlocuite de mobilitate rapidă, sigură și predictibilă. Pentru șoferi, vestea e clară: România va fi tot mai ușor de traversat. Iar pentru economie, fiecare kilometru subteran e un pas în plus spre convergență reală cu Europa.
