Ce urmează pentru Grecia după ce al doilea pachet de austeritate a fost aprobat
Grecia este de joi mai aproape de a primi al treilea pachet de salvare, după ce parlamentul țării a aprobat un al doilea set de măsuri economice cerute de creditori. Aprobarea de către Legislativul de la Atena este o precondiție a creditorilor internaționali pentru începerea negocierilor oficiale privind programul de ajutor de 86 de miliarde de euro, menit să ajute țara să evite incapacitatea de plată si să se întoarcă pe o pistă economică de creștere, scrie marketwatch.com
Acum vine partea cea mai grea, în care cele două părți vor discuta despre chestiuni sensibile, cum ar fi scutirea de datorii. Dar economistii speră că va fi aprobat pachetul de salvare.
Iată câteva dintre evenimentele-cheie viitoare în ce priveşte Grecia:
Vineri, 24 Iulie: Funcționari din cadrul instituțiilor creditoare – Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional se vor afla la Atena de a discuții detaliate cu guvernul grec.
A doua jumătate a lunii August: Pierre Moscovici, comisarul european pentru Economie, a declarat la începutul acestei săptămâni că este mulțumit de progresele înregistrate de Grecia, iar creditorii vor încerca să concluzioneze discuțiile de privind programul de salvare al Greciei în ultimele două săptămâni din August.
Un purtator de cuvant al guvernului grec a declarat marți că se așteaptă ca negocierile să se încheie la 20 august.
20 August: Grecia trebuie să ramburseze 3,2 miliarde de euro la BCE. Atena nu are bani pentru a plăti fără un ajutor financiar, asa ca va finanța fie prin al treilea pachet de salvare – în cazul în care acesta este aprobat la timp – sau probabil cu un alt împrumut-punte pe termen scurt.
Grecia a folosit luni un împrumut-punte pentru a plăti cu întârziere cele aproximativ 2 miliarde de euro Fondului Monetar Internaţional și pentru a plăti 4,2 miliarde de euro în împrumuturi și dobândă Băncii Centrale Europene.
M-am angajat la site-ul capital.ro într-o perioadă în care online-ul aproape că nu exista, iar printul era, încă, la o așa de mare putere încât oamenii de la site erau percepuți, cumva, drept oaia neagră a redacției. Cineva ar putea spune că am fost un om cu viziune, care știa că epoca printului va apune. Ei bine, nu, n-am fost. Nu m-aș fi gândit niciodată că oamenii vor ajunge să citească știrile pe internet în felul în care le citesc astăzi: a apus până și epoca desktopului, iar știrile sunt consumate în proporție de 80% de pe telefon. Mediul ăsta care se numește online are o mare trăsătură: schimbarea, iar dacă tu, cel care lucrezi în mediul online, nu te adaptezi în permanență la schimbare, nu reziști. Altă cale nu e. Pentru mine, site-ul capital.ro reprezintă nu doar un loc de muncă, este însuși mediul în care m-am format ca om și în care am devenit persoana care este astăzi. Pentru mine, capital.ro este un mod de viață...
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





