Ce nu ai voie să faci de Izvorul Tămăduirii! Tradiții și superstiții în Vinerea Luminată

Izvorul Rămăduirii este una dintre cele mai importante sărbători pentru creștin-ortodocși. Tradițiile și superstițiile din Vinerea Luminată sunt extrem de stricte. Credincioşii vin în această zi la biserică pentru a lua parte la slujba de sfinţire a apei, cunoscută şi sub numele de Aghiasma Mică. Mai mult, restricțiile sunt extrem de dure. Dacă le încalci, e mare păcat.

Ortodocşii sărbătoresc în fiecare an, în prima vineri după Paşti, Izvorul Tămăduirii, un praznic închinat Maicii Domnului. Vinerea Luminată sau Izvorul Tămăduirii este a cincea zi din săptămâna după Paşte, cunoscută şi sub denumirea de Săptămâna Luminată. Sfinții Părinți ai Bisericii ne învaţă ce nu avem voie să facem astăzi, ca să avem noroc şi să fim feriţi de rele.

Potrivit credinţei populare, în Săptămâna Luminată, de la Înviere până la Duminica Tomei, Raiul este deschis. Astfel, credincioșii care pleacă dintre noi vor merge de-a dreapta Tatălui Ceresc. Vineri din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântâniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii.

Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar in Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.

Credincioşii vin în această zi la biserică pentru a lua parte la slujba de sfinţire a apei, cunoscută şi sub numele de Aghiasma Mică, ce poate fi băută tot timpul anului, nu ca apa de la Botobează, care are un ritiual de folosire mai restrictiv.

În ziua de Izvorul Tămăduirii, tinerii adolescenţi din anumite zone ale ţării obişnuiau să facă legământul juvenil – în casă, în grădini sau în jurul unui copac înflorit. Persoanele ”legate”, verii, surorile, fraţii, fraţii de cruce se întâlneau anual sau după căsătorie, la Rusalii. După încheierea legământului, ei se comportau unii faţă de ceilalţi ca adevăraţi fraţi şi surori. În tradiţia populară, se crede că bolnavii care respectă ritualul şi beau apă sfinţită din ziua praznicului dimineaţa, înainte de micul dejun, se înzdrăvenesc.

De asemenea, cu Agheasma Mică se stropesc toate camerele din casă. Se mai spune în popor că, în Vinerea Luminată, apele sunt mai zgomotoase şi mai zbuciumate. De aceea, zgomotul apei îi ajută pe fântânari să găsească mai uşor o sursă de apă.

Tot în ziua de Izvorul Tămăduirii, gospodarii aruncă apă sfinţită peste vitele de povară, pentru ca ele să fie sănătoase şi să lucreze cu spor la muncile agricole. Se stropesc cu apă sfinţită în ziua praznicului şi grădinile şi livezile, pentru a fi un an rodnic. Totodată, oamenii cred că acest ritual protejează recoltele de distrugerile provocate de grindină.

În Vinerea Scumpă, femeile nu trebuie să spele să calce sau să croiască îmbrăcăminte, pentru că se spune că lucrul făcut în ziua sfântă nu va fi de folos şi nu va fi terminat niciodată.

Tot printre cei care cred în superstiţii, se spune că dacă cineva are curajul să lase, în ziua de Izvorul Tămăduirii o cană ori un vas cu apă sub un nuc sau un soc, şi găseşte mai târziu pământ la fundul acelui vas, însemnă că nu mai are multe zile de trăit.