România ar putea înregistra o creștere economică de 2,7% în 2024

Un raport trimestrial de analiză macroeconomică și strategie publicat de UniCredit Bank oferă o detalii privind perspectivele economice ale României pentru următorii ani. Conform raportului, se estimează că România va înregistra o creștere economică de 2,7% în 2024 și de 1,9% în 2025.

Aceste estimări vin în contextul unor schimbări economice și politice în curs de desfășurare, iar strategiile viitoare ale guvernului sunt cruciale pentru evoluția acestei perspective economice.

Potrivit raportului, principalul motor al creșterii economice în 2024 va fi cererea internă, în timp ce exporturile vor juca un rol mai important în 2025. Însă, raportul subliniază că inflația ar putea să rămână peste ținta stabilită pentru acești ani, iar Banca Națională a României (BNR) ar putea fi nevoită să ia măsuri pentru a gestiona această situație.

„Estimăm că economia României va crește cu 2,7% în 2024 și cu 1,9% în 2025, Guvernul înăsprind politica fiscală abia după alegerile din 2024. Anul acesta, principalul motor de creștere va fi cererea internă, exporturile urmând să joace un rol mai important în 2025. Este probabil ca inflația să nu atingă ținta în 2024-2025, iar BNR să reducă rata dobânzii de politică monetară la 6% în 2024 și 4,5% în 2025, în ciuda faptului că impozitele vor crește anul viitor pentru a reduce deficitul bugetar. Estimăm mutarea cursului EUR-RON în intervalul 5,00-5,10 abia în anul 2025”, se spune în raport.

Se prognozează că BNR va reduce rata dobânzii de politică monetară la 6% în 2024 și la 4,5% în 2025, în ciuda creșterii impozitelor pentru a reduce deficitul bugetar.

Referitor la politicile fiscale, raportul indică faptul că Guvernul intenționează să amâne ajustările până în 2025. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a exclus orice creștere de impozite în 2024, chiar dacă deficitul bugetar a atins un nivel record în primele două luni ale anului.

Politicile fiscale vor fi amânate pentru anul 2025

Potrivit autorilor raportului, premierul Ciolacu a menționat trei modificări fiscale potențiale: cota unică de 16% (pe venit, profit, dividende, microîntreprinderi și PFA-uri), posibil exceptând profiturile reinvestite; introducerea impozitului progresiv pe venitul personal (de exemplu 10% și 20-25%); creșterea cotei principale a TVA cu 2-3 puncte procentuale.

Aceștia susțin că prima și a treia opțiune ar fi mai ușor de implementat decât cea de-a doua, care ar necesita o mai bună capacitate tehnică a ANAF.

„Ne așteptăm la adoptarea unui mix de măsuri, respectiv majorarea impozitului pe venit, profit, proprietate, a redevențelor și a TVA. Un pachet fiscal consistent ar putea diminua deficitul bugetar la aproximativ 4,7% din PIB în 2025, dacă va fi adoptat încă din ianuarie. În cazul în care adoptarea acestuia va fi amânată pentru luna iulie 2025, deficitul bugetar ar depăși 5,5% din PIB anul viitor. Ca de obicei, ne așteptăm ca decidenții să opteze în primul rând pentru creșterea impozitelor și nu pentru îmbunătățirea colectării. Principalele motive sunt faptul că primele măsuri se pot aplica mai rapid, iar capacitatea instituțională este limitată pentru alt tip de măsuri”, se arată raport.

Economiștii estimează o creștere economică pe 2024 susținută de politica fiscală laxă, creșterea rapidă a salariului real și investițiile în infrastructură. Cu toate acestea, pentru 2025, se așteaptă o creștere mai redusă a PIB-ului, din cauza posibilelor majorări ale impozitelor.

Analiza aduce în discuție și calendarul politic aglomerat, cu alegerile locale și europarlamentare programate pentru data de 9 iunie. Este de așteptat ca actuala coaliția de guvernare formată din PSD și PNL să încerce să-și îmbunătățească rezultatele la aceste alegeri, cu scopul de a-și consolida poziția înainte de alegerile parlamentare și prezidențiale care urmează.