Ce credite în valută vrea BNR să limiteze şi de ce

Banca centrală va prezenta în câteva luni o serie de măsuri prin care urmăreşte evitarea relansării creditului în valută, cum ar fi cel de consum, către clienţii neprotejaţi la riscul valutar.

Dacă inițial băncile au primit cu reticență semnalele date de Banca Naţională a României (BNR) despre limitarea creditului în valută, ulterior, reacția acestora s-a mai calmat. Unele bănci chiar şi-au manifestat susţinerea pentru măsurile aşteptate de la BNR, așa cum a precizat recent chiar guvernatorul Mugur Isărescu. El a recunoscut că noile măsuri nu vor viza creditul ipotecar pentru că pe piaţă nu există resurse în lei pe termen lung.
Și viceguvernatorul Cristian Popa a declarat că BNR nu doreşte interzicerea creditării în valută, dar vrea să existe o reflectare cu acurateţe a riscului acestor tipuri de expuneri bancare în preţul instrumentelor respective. Popa a dat şi câteva indicii despre modalităţile de limitare a creditării în valută, cum ar fi înăsprirea condiţiilor privind colateralul (garanţia), valoarea creditului raportată la valoarea bunului finanţat, precum şi gradul maxim de îndatorare.
„Creditul de consum va fi unul din tipurile de credit vizate de noile măsuri“, a spus Popa.  Astfel, ne putem aştepta la limitarea creditului de consum în valută (nu doar cel negarantat), dar, de asemenea, ar putea fi vizate şi împrumuturile în valută către firmele care nu au încasări în valută din activitatea de bază.
Ce spun băncile
Diferenţialul de dobândă este motivul pentru care creditul în euro îşi păstrează atractivitatea, spun bancherii. „Există o serie de condiţii de piaţă de care clientul ţine cont, riscul valutar, pe de-o parte, şi diferenţialul ridicat de dobândă, pe de altă parte. La un credit similar pe o perioadă lungă de timp, acest diferenţial determină o rată semnificativ mai mare la un credit în lei față de cel în euro. De aceea e greu de crezut că putem vedea o înlocuire imediată a creditului în valută cu cel în lei, în special pe termen lung“, spune Bogdan Spuză, director marketing­ în UniCredit. „Pe de altă parte, pe fondul reducerii constante din ultimii doi ani a diferenţialului, observăm o tendinţă clară pentru creditele noi pe termen mediu de creştere a ponderii în lei“, e de  părere Spuză.

„Motivul pentru care creditele în euro îşi păstrează atractivitatea este diferenţialul de dobândă semnificativ faţă de creditele în lei. Creditarea în euro nu e un rău în sine, ci modul în care e făcută poate fi periculos. De aceea, noi am adoptat norme prudenţiale în ceea ce priveşte creditarea în valută: grad de acoperire a garanţiei mai ridicat, grad de îndatorare mai redus, raport mai mic al raportului dintre credit şi valoarea activului“, spune Ionuţ Stanimir, şeful de comunicare externă din BCR.
Măsuri benefice pentru clienţi
„Limitarea creditării în valută va conduce cel mai probabil la ajustarea ofertelor în lei până la un nivel ce întâlneşte cererea. Cred că măsurile vor fi mai degrabă benefice pentru clienţi, care vor avea oferte similare, însă în moneda naţională, fără risc valutar. Vizate vor fi creditele negarantate. Deja pe segmentul celor negarantate, oferta la lei este mai atractivă decât cea la euro şi probabil că această tendinţă va continua“, declară Anca Bidian, preşedintele Kiwi Finance.

Întrebat dacă băncile nu ar fi capabile singure să îşi adecveze riscul, după ce ­„s-au fript“ cu creditul cu buletinul, Cristi Popa a replicat: „Nu ştiu. Noi venim cu măsuri prudenţiale. S-ar putea ca ele să fie în linie cu politica băncilor.“
Sunt voci care spun că măsurile BNR vin cu întârziere, dar sunt bine-venite, pentru că sistemul nu se poate autoreglementa.
„Foarte rar o industrie reuşeşte să se autoreglementeze. Dacă sectoare bancare din ţări dezvoltate nu au reuşit asta, nu ştiu cum ar fi posibil la noi. Implicarea BNR în sensul limitării creditului în valută este urgentă şi vine cu întârziere. Dacă s-ar fi implicat mai devreme, am fi trecut mai uşor prin criză. Economia, per total, a suferit din faptul că s-a împrumutat atât de mult în valută“, explică Matei Păun, managing partner la banca de investiţii BAC Investment.