Ce conține pachetul de relansare economică adoptat de Guvernul Bolojan. Ministrul Nazare: România va avea un instrument pentru a atrage investiții mari

Executivul condus de Ilie Bolojan a aprobat marți seară, într-o ședință extraordinară, două dintre cele mai importante proiecte ale actualei guvernări: reforma administrației și pachetul de relansare economică. La finalul reuniunii, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că măsurile adoptate reprezintă o schimbare de paradigmă pentru economia României.

Pachetul de relansare economică. Accent pe investiții, nu pe consum

Ministrul Finanțelor a subliniat că noul pachet economic marchează o repoziționare strategică a politicilor publice.

„Marcăm o tranziție strategică de la creștere bazată pe consum la creștere bazată pe investiții productive, inovație și producție autohtonă.”

Nazare a arătat că modelul de creștere susținut predominant de consum a generat în trecut presiuni asupra echilibrelor bugetare.

„Am constatat că consumul pe care ne-am bazat ne-a dus în situații de dezechilibru bugetar.”

Oficialul a anunțat introducerea unor mecanisme noi destinate atragerii capitalului privat și stimulării investițiilor de anvergură.

„România va avea un instrument pentru a atrage investiții mari, de peste un miliard de lei. În anii trecuți am pierdut foarte multe investiții mari pentru că nu am avut modalitățile de a oferi unui investitor strategic condițiile necesare pentru a veni în România.”

În viziunea ministrului, pachetul ar trebui să permită României să concureze mai eficient pentru proiecte investiționale regionale și globale.

Unul dintre elementele de noutate evidențiate de Alexandru Nazare este introducerea creditului fiscal.

„Introducem pentru prima dată creditul fiscal și îl folosim în zona de cercetare-dezvoltare-inovare, unde avem scheme dedicate pentru atragerea și scalarea ideilor de business dinspre zona universitară de accelerator înspre zona de business. Acest instrument nu exista până acum.”

Măsuri fiscale pentru susținerea lichidității firmelor

Ministrul Finanțelor a precizat că pachetul include și instrumente menite să sprijine activitatea companiilor.

„Bonificațiile fiscale și măsurile pentru a mări lichiditatea firmelor din piață – toată partea fiscală a pachetului rămâne importantă, inclusiv creșterea plafonului de TVA la încasare și introducerea amortizării superaccelerate, dar mai ales creșterea activității profitului reinvestit.”

Nazare a explicat că impactul principal al pachetului este proiectat pe termen mediu și lung.

„Pachetul de relansare nu vizează anul 2026, ca și scheme de finanțare vizează economia României până în 2032. Ca sume până în 2032 avem 5 miliarde de euro pentru toate schemele.”

Totodată, criteriile de aplicare urmează să fie stabilite ulterior.

„Criteriile pentru scheme vor fi elaborate în 90 de zile de la momentul adoptării actelor normative și vor fi dezbătute cu antreprenorii români.”

Ministrul Finanțelor a menționat și evaluarea impactului financiar al măsurilor.

„Impactul se menține – impactul pe anul 2026 este de 2,2 miliarde lei. Efectele le vedem pe termen mediu și lung.”

Nazare a precizat că unele programe vor fi gestionate în colaborare cu alte ministere.

„Noutăți față de varianta inițială: schema de resurse minerale și noi tehnologii va fi gestionată de Ministerul Economiei. Schema de apărare: HG-ul cu criteriile va fi elaborat în colaborare cu Ministerul Economiei.”

Ce prevede pachetul de relansare economică

FACILITĂȚI PENTRU CONTRIBUABILI ȘI MEDIUL DE AFACERI
Măsuri pentru optimizarea lichidității și simplificarea conformării fiscale:

Bonificația de 3% pentru conformare – Ministerul Finanțelor recompensează disciplina fiscală.

Plătitorii de impozit pe profit, microîntreprinderile și persoanele fizice, prin Declarația Unică, primesc o reducere de 3% din impozitul datorat pe anul 2025, dacă își achită obligațiile la timp, până la data 15 aprilie 2026. Din martie 2026, Declarația Unică va fi precompletată automat în SPV, reprezentând un nou pas important spre simplificare fiscală.

Reforma TVA la încasare

Pentru a preveni blocajele financiare, plafonul până la care firmele pot alege să plătească TVA doar după ce încasează factura crește la 5 milioane lei în 2026 și la 5,5 milioane lei în 2027. Aceasta elimină situația în care firmele creditau statul plătind TVA pentru facturi neîncasate și îmbunătățește lichiditatea companiilor.

Flexibilizarea regimului Microîntreprinderilor

În cazul microîntreprinderilor nou-înființate se majorează termenul de angajare inițială, de la 30 de zile la 90 de zile, pentru întreprinderile nou-înființate. În situația în care microîntreprinderea are un singur salariat și contractul de muncă aferent încetează, se menține termenul de 30 de zile pentru angajarea unei noi persoane și se propune ca în cazul în care această condiție nu este îndeplinită ieșirea din regimul microîntreprinderilor să se aplice începând cu trimestrul următor celui în care a încetat raportul de muncă.

Totodată, vânzările ocazionale de utilaje (mijloace fixe) nu mai sunt incluse în plafonul de 100.000 euro, prevenind trecerea forțată la impozit pe profit în cazul modernizării echipamentelor. De asemenea, o altă prevedere a ordonanței este cea referitoare la situația în care unicul angajat care intră în concediu medical – perioada de peste 30 zile de concediu nu mai duce la pierderea regimului fiscal de microîntreprindere.

Tot prin ordonanța de urgență aprobată azi se actualizează plafonului pentru mijloace fixe, în sesnul că bunurile cu o valoare de până la 5.000 lei (față de 2.500 lei anterior) pot fi acum trecute direct pe cheltuieli, simplificând birocrația contabilă și oferind un avantaj fiscal imediat.

Astfel, se creează marja de timp necesară pentru companii care să le permită să își asigure capitalul de lucru și să identifice personalul potrivit pentru activitatea desfășurată, fără a pierde încadrarea în regimul de microîntreprindere.

CAPITALIZARE ȘI INSTRUMENTE DE FINANȚARE

Operaționalizarea BID S.A.: Măsuri pentru sprijinirea economiei prin intermediul Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID), care va implementa scheme de garantare și va înființa vehicule investiționale/fonduri de capital. Cadrul general de administrare a operațiunilor de finanțare și garantare pe care BID le va derula în numele și în contul statului, precum și modalitatea de intervenție, inclusiv condițiile, instrumentele utilizate, sectoarele vizate și beneficiarii eligibili, vor fi stabilite prin mandate specifice acordate băncii și aprobate prin hotărâre a Guvernului.

În acest scop, în anul 2026, Ministerul Finanțelor va pune la dispoziția băncii suma de 1 miliard de lei.

Totodată, propunerile de modificare a Legea nr. 411/2004 vizează includerea Băncii de Investiții și Dezvoltare S.A., alături de statul român, în categoria entităților care pot participa direct sau indirect la fonduri de investiții private de capital. Măsura contribuie la creșterea gradului de siguranță a plasamentelor fondurilor de pensii administrate privat și la susținerea finanțării economiei naționale, prin stimularea investițiilor pe termen lung.

Programul INVESTIM ACASĂ: Cu un buget de 100 milioane euro pentru intervalul 2026-2029, programul oferă românilor din diaspora un grant de până la 20.000 euro și împrumuturi garantate de stat pentru a deschide afaceri în domenii productive în România. Practic, românii cu rezidență în alte state care doresc să deschidă o afacere în România, vor putea să beneficieze de granturi, credite fiscale, garanții de stat pentru împrumuturile contractate de investitor, bonificații de dobândă pentru împrumuturile contractate de investitor, aport la capital sau alte masuri de sprijin.

Bugetul este calibrat astfel încât să mobilizeze investiții de aproximativ 250 de milioane de lei în economie, prin efectul de antrenare al garanției BID asupra finanțării bancare. Sunt eligibile start-up-urile înființate de cetățeni români din diaspora care își mută activitatea în România, în domenii productive și servicii cu valoare adăugată ridicată, pe baza unui plan de afaceri solid și a unui angajament de a menține investiția și locurile de muncă pentru o perioadă minimă.

Stimularea pieței de capital: Persoanele fizice vor putea deduce investițiile în acțiuni sau ETF-uri în limita a 400 euro/an. Companiile care se listează la bursă beneficiază de o deducere de 50% a cheltuielilor de admitere la tranzacționare în primul an.

Susținerea exportului: Se autorizează transferul a 1 miliard de lei către Exim Banca Românească pentru a susținerea creditelor la export, tranzacțiilor internaționale și investițiilor românești în străinătate în calitate de Agenție pentru Credite la Export (ECA).

Fondurile suplimentare alocate Exim Banca Românească pot cataliza cofinanțare privată, susține exporturile și impulsiona creșterea intermedierii financiare prin garantarea și asigurarea finanțărilor cu riscuri externe, generând totodată locuri de muncă și venituri bugetare din taxe și TVA. Aceste efecte contribuie la amplificarea multiplicatorului economic și la reducerea deficitului balanței comerciale.

PARTENERIATE PUBLIC-PRIVATE (PPP)

În domeniul PPP, măsura adoptată azi prevede alocarea a 25 milioane euro, în perioada 2026-2028, pentru pregătirea tehnică a marilor proiecte. Acești bani vor asigura studii de fezabilitate de calitate și asistență juridică pentru a atrage capital privat în infrastructură.

Totodată, se înființează Comitetul Interministerial privind proiectele în PPP, condus de Ministrul Finanțelor. Acest organism va monitoriza implementarea proiectelor și va asigura cooperarea între ministere, mediul de afaceri și autoritățile locale pentru a debloca investițiile publice mari.

MĂSURI DE AJUTOR DE STAT ȘI INVESTIȚII CU IMPACT SEMNIFICATIV ÎN ECONOMIE
Structuri de finanțare prin capital de stat, în sectoare strategice

Ordonanța stabilește măsuri de susținere strategică a investițiilor în mai multe direcții cheie:

Industria prelucrătoare: Grant sau credit fiscal acordat pe o perioadă de 7 ani pentru investiții în sectoarele de activitate care conduc la obținerea de produse cu deficit comercial din industria prelucrătoare.

Cercetare și tehnologii înalte – Schema TECH-UP ROMANIA: Proiecte ce beneficiază de granturi cumulate cu o deducere de 200% a cheltuielilor cu activele corporale și necorporale, diminuând baza impozabilă pentru impozitul pe profit, valoare minimă a unui proiect de investiții fiind 5 milioane de lei și cea maximă de 50 milioane de lei. Obiectivul este ca firmele inovatoare să poată scala mai repede tehnologii de frontieră, folosind atât sprijin nerambursabil, cât și facilități fiscale, într un cadru compatibil cu regulile europene de ajutor de stat. Prin această schemă se oferă sprijin pentru ca IMM-urile inovatoare să poată transforma rapid rezultatele cercetării în produse și tehnologii comercializabile, prin combinarea finanțării nerambursabile cu facilități fiscale, astfel încât investițiile în tehnologii avansate să devină mai accesibile și competitive la nivel european.

Competitivitate și convergență regională: Sprijin prin garanții și subvenții de dobândă pentru reducerea disparităților teritoriale, cu o valoare minimă a investiției de 7 milioane de lei și cea maximă de 50 de milioane de lei.

Diaspora: Investiții realizate de societăți noi cu capital majoritar al românilor din străinătate, grant acordat prin BID S.A. Ministerul Finanțelor acordă ajutoare de stat în baza unor scheme de ajutor de stat sau sub forma unui ajutor de stat ad-hoc personalizat pentru finanțarea proiectelor de investiții care pot îmbrăca cel puțin una dintre următoarele forme: granturi, credit fiscal, garanții de stat pentru împrumuturile contractate de investitor, bonificații de dobândă pentru împrumuturile contractate de investitor, aport la capital sau alte masuri de sprijin.

Aceste structuri de finanțare for fi administrate de Ministerul Finanțelor.

De asemenea, pentru dezvoltarea industriei, de apărare Guvernul adoptă o structură de sprijin dedicată, ce va fi gestionată de Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului:

Industria de Apărare: Investiții în sectoarele de activitate din industria de apărare, în vederea consolidării capacităților industriale și a promovării capabilităților naționale de apărare.

Măsura vizează proiecte cu o valoare minimă a investiției de 10 milioane de lei și are ca obiectiv modernizarea și dezvoltarea infrastructurii industriale, creșterea competitivității operatorilor economici din domeniu, precum și stimularea producției interne de echipamente și tehnologii cu utilizare în domeniul apărării.

În segmentul materiilor prime critice, al tehnologiilor viitorului, al turismului și inovației digitale se adoptă următoarele structuri de finanțare:

Materii prime critice și tehnologii „Zero Net: Investiții care asigură valorificarea resurselor minerale, în special a materiilor prime strategice și critice astfel cum sunt definite în Regulamentul UE 2024/1252 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice și de modificare a regulamentelor (UE) nr.168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1724 și (UE) 2019/1020 și pentru investiții în producția de produse finite bazate pe tehnologie ”zero net” și a componentelor specifice principale ale acestora, în conformitate cu Comunicarea Comisiei C/2025/3602 Cadrul pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a Pactului pentru o industrie curată, proiectele având o valoare minimă a investiției de 75 milioane de lei.

Turism și inovare digitală: Scheme dedicate dezvoltării turismului românesc și accelerării tranziției digitale în antreprenoriat.

Aceste programe vor fi administrate de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

Prin setul de măsuri cuprinse în Ordonanța adoptată astăzi, Guvernul vizează accelerarea economiei României și adaptarea modelului economic către motoare de creștere bazate pe tehnologie înaltă. Ordonanța de Urgență asigură echilibrul între stimularea producției autohtone și o consolidare fiscal-bugetară sustenabilă, garantând autonomia strategică și securitatea economică a statului pe termen mediu și lung.

Actul normativ intră în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial.