Evenimente Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Actualitate

Ce a mai rămas din cooperativele comuniste

Autor: | | 20 Comentarii | 6448 Vizualizari

Au scăzut de la mii de angajați la câteva zeci, nu au încredere în credite, își plătesc taxele la zi. Cooperativele meșteșugărești: un model de business despre care nu vorbește nimeni, dar care continuă să-și demonstreze viabilitatea la peste un secol de la apariție.

Numele lor sunt la fel de contemporane ca şi titulatura de „cooperativă meşteşugărească“ în sine. Greu de făcut un top al celor mai reuşite „branduri“, pentru primele poziţii luptându-se, între altele, Prestaţiunea Iaşi, Deservirea Caracal, Arta Modei Focşani, Sârguinţa Râmnicu Vâlcea sau Stăruinţa Craiova. Aproape toate cooperativele meşteşugăreşti (SCM-uri) poartă denumiri similare: în timp ce micile buticuri de cartier se întreceau în denumiri americanizate la începutul anilor ‘90, cooperativele au refuzat în bloc să adopte titulaturi moderne, singurele care fac excepţie fiind cele înfiinţate după această dată, cum este cazul Frizcip şi Coffriz, din Făgăraş sau Colin Daily, din Capitală. „Pentru ce să le schimbăm, dacă aşa suntem cunoscuţi, dacă după noi caută partenerii de afaceri?“ se întreabă Petrică Gheţu, preşedintele „Muncă şi Artă“, cooperativă care a încheiat 2010 cu venituri de peste un milion de euro şi profituri brute de circa un sfert de milion. Și responsabilă, între altele, cu realizarea uniformelor Armatei, SPP-ului, „şi altor instituţii de stat, încă de la apariţia lor“. Povestea lui Petrică Gheţea este povestea preşedintelui-model de cooperativă. Are 67 de ani, dintre care 51 de ani a lucrat la „Muncă şi Artă”, numărându-se printre primii angajaţi, iar de 24 de ani o conduce (asta, în condiţiile în care, subliniază, alegerile au loc o dată la patru ani). A prins, aşadar, perioade dificile, cu modele economice diferite . În 2009, spunea că „cine rezistă anul acesta nici dracul nu îl mai poate închide.“ Și a avut dreptate, de atunci s-au închis zeci de firme din domeniul textil, însă „Muncă şi Artă“ a mers mai departe. Fără credite de la bănci sau de la stat, doar pe cont propriu. „Niciodată nu am fost împrumutaţi, dar avem un depozit serios. Și banca ne întreabă cum am rezistat în anii aceştia grei, dar uite că pur şi simplu ne-am descurcat. Tot ce-am câştigat am reinvestit, iar acum, în sfârşit, sunt mulţumit că este primul an în care chiar nu mai avem ce investiţii să facem, am modernizat tot ce era de modernizat“. Sediu nou şi-au făcut acum ceva ani, au fost nevoiţi, întrucât „cooperativa noastră îşi desfăşura activitatea în casa Monicăi Lovinescu, care a fost printre primele retrocedate“. Iar ce era de automatizat a fost deja automatizat. Spre deosebire de producătorii „clasici“ de îmbrăcăminte, cooperativa sa lucrează doar cu forţă calificată, „cu mulţi pensionari“, pentru că a refuzat cu îndârjire să lucreze în lohn. A avut viziunea corectă, spune acum, şi are dreptate, ţinând cont de prăbuşirea sectorului de textile în timpul crizei, odată cu sistarea comenzilor externe.

Controverse de când lumea În general, în cazul cooperativelor, problema locativă este extrem de încâlcită. Aşa cum explică Sevastiţa Grigorescu, preşedinta UCECOM (Uniunea Naţională a Cooperaţiei Meşteşugăreşti), „clădirile sunt ale noastre, terenurile sunt ale statului. Partidul punea la dispoziţia cooperativei un teren, iar clădirile care găzduiau liniile de producţie erau construite prin eforturile membrilor cooperativei, prin reinvestirea profitului“. De aici mai departe, totul se complică: normele care reglementează domeniul SCM-urilor prevedeau că terenurile rămân cu titul gratuit în posesia acestora. Până în 2009, când Curtea Constituţională a declarat nul acest articol, iar de atunci se tot lucrează la forma acestui punct de lege. Iar acum o săptămână, după doi ani de discuţii şi deliberări, s-a ajuns la concluzia că articolul va avea o formă similară. Indiferent de normele actuale, în spate rămân o mulţime de procese privind diverse fraude imobiliare înfăptuite după 1990.

Cu sau fără Revoluţie, aceeaşi soluţie „Eram obligaţi să ne deschidem puncte de lucru la parterul blocurilor, aveam anumite norme de export, nu conta dacă ieşeam pe pierdere sau nu“, îşi aminteşte părţile rele ale sectorului cooperatist comunist Sevastiţa Grigorescu, angajată la UCECOM în 1985 şi, de doi ani, director al Uniunii. Erau însă şi părţi pe care le regretă: exista un număr de comenzi ferme de la stat, deci meşteşugarii nu se temeau că ar putea rămâne pe drumuri, iar, în ciuda percepţiei exterioare, pornirile capitaliste nu ar fi fost atât de hulite: „existau în aceste bresle câţiva oameni inteligenţi, cu gândire antreprenorială, care înfiinţaseră un fond central de finanţare la nivel naţional, complet independent de stat.“ Aşa se face că, în realitate, Revoluţia nu a adus cam nicio schimbare în structura cooperativelor, „mai mari mutaţii a adus criza din ultimii ani“. Este aprobată de Andrei Gheorghe Cristinel, preşedintele Cartonajul SCM din Capitală, cu afaceri de 700.000 de euro şi cu o istorie de peste jumătate de secol. „Modul nostru de organizare nu s-a modificat. Schimbări drastice au fost, dar în privinţa volumului comenzilor şi a tipului materiilor prime, nu a structurii. Acum totul e la nivel micro faţă de atunci. Gândiţi-vă că înainte de Revoluţie eram 1.800 de oameni, 800 lucrau la domiciliu, restul în secţii. Acum avem 36 de membri cooperatori.“ Ca şi cei de la „Muncă şi Artă“, a trecut prin toate vremurile fără ajutoare externe. „Nu am luat nici 5 bănuţi de la bănci vreodată. Avem un depozit constant de care ne folosim în situaţiile mai grele, însă la credite nici nu mă gândesc“. Câteodată, lucrurile merg foarte bine, altădată abia se descurcă de pe o zi pe alta: de pildă, ultimele luni şi le-a dedicat, fără succes, recuperării unui prejudiciu de 320.000 de lei. Cam mulţi bani, mai ales dacă te gândeşti că acum şapte ani societatea îşi achiziţiona sediul cu 80.000 de euro, deci mai mult sau mai puţin aceeaşi sumă. „Acum am mai închiriat din încăperi altor comercianţi şi aşa mai facem rost de nişte bani.“

Pagina 1 din 2
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Cancan

Animal Zoo

EVZ Monden

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.