Cat mai cresc dobanzile la creditele in valuta

la creditele in valuta. Cele ipotecare nu sunt momentan amenintate. Primele doua luni de toamna ale lui 2004 au fost marcate de batalia BNR cu monstrul „valutizarea creditelor”. Dupa ce guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a atras atentia asupra faptului ca atingerea unei cote de 66% din total credite a celui denominat in valuta reprezinta o „cota de avarie”, la sfarsitul lunii august, expunerea populatiei pe valuta era de 65,5% din totalul creditelor de retail. Prima masura impusa de banca central

la creditele in valuta. Cele ipotecare nu sunt momentan amenintate. Primele doua luni de toamna ale lui 2004 au fost marcate de batalia BNR cu monstrul „valutizarea creditelor”. Dupa ce guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a atras atentia asupra faptului ca atingerea unei cote de 66% din total credite a celui denominat in valuta reprezinta o „cota de avarie”, la sfarsitul lunii august, expunerea populatiei pe valuta era de 65,5% din totalul creditelor de retail. Prima masura impusa de banca centrala a fost majorarea rezervelor minime obligatorii in valuta ale bancilor comerciale la BNR. O parte dintre bancheri au explicat atunci ca aceasta majorare se va reflecta clar si imediat in costurile creditarii in valuta. Totusi, costurile de finantare ale bancilor comerciale fiind destul de scazute in comparatie cu profitul obtinut prin plasamentul in credite de retail, schimbarea la fata a costurilor creditarii in valuta nu a fost atat de radicala pe cat s-a dorit. Cea de-a doua etapa a debutat cu recomandari clare din partea Ministerului Finantelor si a BNR: dobanzi mai mici la creditele in lei. La vremea respectiva, BCR a dat tonul: dobanzi cu 3% mai mici la creditele de consum si ipotecare in lei. Mediul concurential a determinat celelalte banci implicate in parteneriate cu marile lanturi de magazine sa scada, la randul lor, dobanzile, cu unul, maximum doua puncte procentuale. Reversul medaliei s-a vazut totusi in timp. Principalele banci au majorat usor dobanda creditelor in valuta, cu 0,5% sau 1%. Pentru a acoperi costurile generate de majorarea rezervelor minime obligatorii, miscarea indicilor internationali de referinta Libor si Euribor, bancile au operat aceste modificari. Nu este exclus ca acest trend ascendent al dobanzilor la valuta sa continue, desi bancherii sustin ca acestea nu pot depasi mai mult decat un punct procentual peste nivelul actual. Daca in cazul creditelor ipotecare dobanda variaza intre 8% si 11%, la creditele nenominalizate si cele de consum in valuta ea variaza intre 11% si 14%. O ultima majorare in acest sens a fost operata de BCR, care a stabilit dobanda pentru creditul nenominalizat pe 5 ani la 13,6%. Explicatiile acestor miscari sunt clare. In privinta viitorului, analistul financiar Florian Libocor spune: „Din punctul de vedere al modificarilor potentiale ale mediului extern, in acest moment nu sunt argumente care sa justifice schimbari ample ale conditiilor monetare. Din punctul de vedere al mediului intern, explicatia posibilelor schimbari se reduce la intelegerea functiei dobanzii (de fructificare a capitalului/activului sau de temperare a intermedierii)”.Specialistii din piata cred ca o majorare a Euribor ar fi de asteptat in trimestrul I din anul viitor; in caz extrem, modificarile ar putea surveni in acest an, dar nu mai mult de 0,5% peste nivelul actual de 2%. In cazul indicelui de referinta al SUA, Libor, analistii financiari sunt in continuare reticenti. Neexistand presiuni inflationiste, chiar si o majorare de 0,25% este mare. Se pare ca teama de valutizarea masei creditului de retail este marele pericol al sistemului bancar romanesc.