Cât de sigure sunt clădirile în care locuiesc românii, la 49 de ani de la cutremurul din 1977

După fiecare cutremur resimțit în România, revine inevitabil întrebarea: „Cât de sigură este clădirea în care locuiesc?”. Dincolo de mituri și opinii contradictorii, răspunsul pornește de la o înțelegere clară a responsabilităților în domeniul construcțiilor.

Cât de sigură este clădirea în care locuiesc?

Când cumpărăm o mașină, ne bazăm pe faptul că airbagurile, frânele și șasiul au fost proiectate și testate pentru a proteja ocupanții în caz de impact.

În cazul unei clădiri, echivalentul acestor sisteme de siguranță este structura de rezistență — cadrele, grinzile, stâlpii și fundațiile.

Deși nu putem face un „crash test” unei clădiri, fiecare element este calculat și verificat cu rigurozitate, astfel încât, la solicitări extreme, acest schelet invizibil să protejeze vieți, la fel cum fac sistemele de siguranță ale unei mașini.

Pentru a ști în cine să avem încredere și ce rol are fiecare, trebuie să înțelegem mai întâi cine proiectează clădirea pentru a fi sigură, cine verifică soluțiile tehnice și cine confirmă oficial că aceasta respectă toate reglementările în vigoare.

Arhitecți, ingineri de structuri, ingineri de instalații, verificatori de proiecte, experți tehnici – Cine este responsabil pentru fiecare etapă și de ce contează să cunoaștem aceste responsabilități atunci când vine vorba despre siguranța noastră?

Cine proiectează și veghează pentru siguranță și stabilitate?

„Inginerul proiectant de structuri este specialistul care concepe și dimensionează structura de rezistență a unei clădiri noi, asumându-și prin semnătură responsabilitatea pentru corectitudinea soluției tehnice. 

Inginerul de structuri se asigură că o construcție este sigură, stabilă și capabilă să preia toate acțiunile la care este supusă pe parcursul exploatării, conform normativelor în vigaare, la momentul proiectării. 

Un inginer de structuri cu experiență poate evalua modul în care o clădire a fost proiectată și poate explica cum s-ar comporta aceasta în cazul unui cutremur major și în alte situații critice. 

Verificatorul de proiecte verifică munca inginerului proiectant de structuri și răspunde solidar cu acesta de siguranță. 

Atunci când este necesară o evaluare oficială a nivelului de siguranță — de exemplu pentru încadrarea într-o clasă de risc seismic — intervenția aparține unui expert tehnic atestat, care realizează expertiza tehnică și stabilește, în mod fundamentat, măsurile necesare.” 

(Ing. Ioana Tomescu – Director de Comunicare AICPS)

De ce se verifică proiectele structurilor?

Siguranța începe cu încă o pereche de ochi.

„Principiul «încă o pereche de ochi» este o cerință legală, aplicată în verificarea proiectelor de structuri, și presupune ca soluția tehnică realizată de inginerul proiectant de structuri să fie analizată, în mod independent, de un verificator de proiecte atestat. Cu alte cuvinte, niciun proiect de structură nu ar trebui pus în execuție fără această verificare suplimentară. Ideea este simplă: orice specialist, oricât de experimentat, poate omite un detaliu, iar o a doua analiză aduce o perspectivă obiectivă, poate identifica erori sau neconcordanțe și confirmă coerența tehnică a soluției. Prin această etapă se reduc riscurile, se evită greșelile costisitoare și se consolidează calitatea și siguranța construcțiilor.”

(Prof. dr. ing.  Zsolt Nagy – Director Relațiile cu terții AICPS)

Ce fac inginerii de structuri diferit de arhitecți?

Arhitectul concepe în principal forma, organizarea funcțională și expresia estetică a unei clădiri, în timp ce inginerul de structură proiectează  structura de rezistență și se asigură că o construcție este sigură, stabilă și capabilă să preia toate acțiunile la care este supusă. 

Colaborarea este esențială pentru o soluție optimă, dar responsabilitatea asupra structurii este clar definită.

Poate orice inginer evalua siguranța la cutremur? Ce fac inginerii de structură diferit de inginerii de instalații?

Nu orice inginer poate evalua cât de sigur este un bloc la cutremur. Siguranța structurală ține strict de competența inginerului de structuri.

Inginerul de instalații asigură funcționarea instalațiilor din clădire, nu rezistența ei.

Când vine vorba de verificarea unei construcții existente ”un inginer de instalații poate evalua rețelele de gaz, electricitate sau încălzire, dar nu poate determina dacă structura clădirii rezistă la un cutremur major. Pentru o evaluare oficială a siguranței seismice este necesar un expert tehnic atestat în domeniul rezistenței și stabilității construcțiilor.”

(Ing. Ioana Tomescu – Director de Comunicare AICPS)

Se pot influența specialitățile între ele?

„Instalațiile nu fac parte din structura de rezistență, dar dacă pentru montarea lor se intervine asupra grinzilor, stâlpilor sau plăcilor, siguranța structurală poate fi afectată.”

(Ing. Dragoș Andrei Marcu – Președinte AICPS)

De aceea, orice intervenție asupra elementelor portante trebuie verificată și avizată în prealabil de un inginer de structuri.

Când intervine inginerul de structuri care are și atestarea de expert tehnic?

• preventiv (pentru evaluarea unei clădiri înainte de apariția unor probleme sau pentru încadrarea într-o clasă de risc seismic);
• investigativ (atunci când există degradări, avarii sau suspiciuni privind siguranța structurală).

Inginerul de structuri cu experiență proiectează și analizează comportarea unei construcții din punct de vedere al rezistenței și stabilității și poate formula opinii tehnice fundamentate privind siguranța acesteia. Expertul tehnic, în schimb, este profesionistul atestat care conferă evaluării cu caracter oficial: documentele pe care le semnează sunt acte cu valoare juridică în cadrul procedurilor legale.

Dacă doriți o opinie avizată – adresați-vă unui inginer de structuri cu experiență sau unui expert tehnic atestat.
Dacă doriți o concluzie oficială și legală – este necesară o expertiză tehnică elaborată de un expert tehnic atestat. 

De ce contează prevenția?

Prevenția poate face diferența dintre investiții sigure și cheltuieli ascunse uriașe.

”Depinzând de situație, de viciul ascuns al clădirii, costurile de remediere pot ajunge să fie de zeci de ori mai mari decât costul unei expertize tehnice realizate înainte de cumpărare.

Ca exemplu: În urmă cu 8-10 ani am fost angajat să experizez o construcție de locuințe, relativ modestă, P+1, din zona periurbană a Bucureștiului. Deși casa nu avea mai mult de un an de la construire, am încadrat construcția în clasa de risc seismic RS1. Era rezultatul unei prestări defectuoase a proiectantului, a constructorului, a altor responsabili cu asigurarea calității și chiar a autorităților care au participat la recepția construcției. Costul de reabilitare a fost estimat la o valoare de circa 50 de ori mai mare decât a costat expertiza tehnică și probabil de 100 de ori mai mare, dacă aș fi făcut înainte o verificare riguroasă a proiectului.”

(Ing. Dragoș Andrei Marcu – Președinte AICPS)

În concluzie:

Cât de mult depinde siguranța noastră de fiecare rol?

Foarte mult. De acest lucru poate depinde însăși siguranța vieții noastre.

„Gândiți-vă la industria auto.
Majoritatea oamenilor nu folosesc niciodată airbag-ul.
Dar îl plătesc și îl cer obligatoriu.

De ce?
Pentru că în momentul impactului, este singurul lucru care face diferența.

La fel este și cu structura unei clădiri.
Cutremurul poate să nu vină ani sau decenii.
Dar când vine, doar o structură corect proiectată, corect întreținută și verificată la timp poate face diferența dintre avarii reparabile și tragedie.”

(Ing. Dan Iancu – Director Administrativ AICPS)