Cât de nesănătoase sunt chipsurile? Dragoș Pătraru avertizează: O gustare ce trebuie evitată
SURSA FOTO: Dreamstime
Produsele aparent inofensive consumate frecvent de copii, dar și de adulți, precum chipsurile, ascund realități mai puțin plăcute din punct de vedere nutrițional. Jurnalistul Dragoș Pătraru a analizat recent compoziția acestei gustări populare, scoțând la iveală informații surprinzătoare despre ingredientele lor reale.
Dragoș Pătraru: Chipsurile Pringles nu sunt făcute din cartofi
În analiza sa, Dragoș Pătraru a pornit de la un produs extrem de cunoscut: chipsurile Pringles Original, la cutie de 165 g. El a subliniat faptul că aceste chipsuri nu sunt, de fapt, realizate din cartofi proaspeți, ci din ingrediente ultraprocesate.
Potrivit explicațiilor oferite, printre componentele produsului se regăsesc doar cartofi deshidratați, completându-se rețeta cu emulsificator E471, sare, coloranți, uleiuri vegetale (floarea-soarelui, palmier, porumb), făină de grâu, făină de porumb, făină de orez și maltodextrină.
Analiza valorilor nutriționale indică faptul că o cutie de Pringles conține 51,5 g de grăsimi, 92,4 g de glucide, 5,77 g de fibre și 1,8 g de sare. Cu alte cuvinte, o combinație bogată în grăsimi și carbohidrați rapizi, aspect deloc favorabil pentru o alimentație sănătoasă.
„Și, desigur, emulsificator E471, sare, colorant uleiuri vegetale floarea soarelui, palmier, porumb, făină de grâu, făină de porumb, făină de orez, maltodextrină. Conform declarației nutriționale, dacă ne raportăm la 165 g, cât are o cutie, avem așa: 51,5/g de grăsimi, 92,4g de glucide, 5,77g de fibre nouă 73g proteine, 1,8g de sare”, a explicat Dragoș Pătraru.
Un alt aspect punctat de jurnalist a fost mențiunea „vegan” afișată pe ambalaj. Deși promovată ca o alegere „vegană”, Pătraru a avertizat că nu înseamnă automat că produsul este sănătos – dimpotrivă, combinația de grăsimi, sare și ingrediente ultraprocesate îl face o gustare de evitat.

Pufuleții, gustarea copilăriei cu riscuri ascunse
Nici pufuleții nu au scăpat de analiza atentă a lui Dragoș Pătraru. Jurnalistul a examinat în urmă cu ceva vreme mai multe sortimente de pe piață, inclusiv marca binecunoscută Gusto, și a tras concluzii îngrijorătoare.
Potrivit informațiilor de pe etichetă, pufuleții Gusto conțin 90% mălai grișat, 0,6% sare și ulei de palmier – ingredient considerat problematic din punct de vedere nutrițional, din cauza conținutului ridicat de grăsimi saturate.
Pătraru a evidențiat faptul că, deși pufuleții par un produs simplu și nevinovat, aportul ridicat de grăsimi și carbohidrați rapizi îi face o alegere nepotrivită pentru o alimentație echilibrată.
Reclamele și realitatea alimentară
În analiza sa, Dragoș Pătraru a atras atenția și asupra impactului pe care îl au reclamele și marketingul agresiv asupra alegerilor alimentare ale consumatorilor.
Industria alimentară promovează în mod constant gustările ultraprocesate ca fiind potrivite pentru consumul zilnic, fără a sublinia riscurile reale pentru sănătate. Această strategie creează obiceiuri alimentare nesănătoase, mai ales în rândul copiilor.
Deși Pătraru recunoaște că eliminarea completă a acestor produse este greu de realizat în viața de zi cu zi, el recomandă reducerea semnificativă a consumului, fără a cădea în extreme. Echilibrul este cheia, iar înțelegerea reală a compoziției alimentelor poate ajuta la alegeri mai conștiente.
Am venit la Capital în vara anului 2019, fiind prima mea experiență ca jurnalist după ce am lucrat oarecum de cealaltă parte a baricadei, în monitorizarea presei, mai bine de 8 ani. Înainte de a intra în presă, am lucrat o scurtă perioadă de timp în proiectare în Autocad pentru construcții civile și industriale. Am fost și sunt pasionat de tehnologie, precum și de ultimele trend-uri din acest domeniu. M-a fascinat întotdeauna și am avut norocul să fiu într-o generație care a beneficiat din plin de ea și putut vedea exact ce impact, pozitiv sau negativ, poate avea asupra lumii.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





