Adevărul despre crenvurști. Dragoș Pătraru dezvăluie ce au în ei, de fapt

Adevărul despre crenvurști. Dragoș Pătraru dezvăluie ce au în ei, de fapt

SURSĂ FOTO: Dreamstime - Crenvurști

Publicat de Leonard Bădilă la 26 aprilie 2025, 14:35

Crenvurștii se numără printre cele mai consumate mezeluri de către români, însă puțini cunosc adevărata lor compoziție. Dragoș Pătraru a abordat în mod deschis subiectul și a adus în atenția publicului detalii mai puțin știute despre acest aliment prezent pe toate rafturile supermarketurilor. Acesta a dedicat un întreg material crenvurștilor, un produs consumat de români în orice moment al zilei, dar mai ales dimineața, la micul dejun.

Adevărul despre crenvurști. Dragoș Pătraru dezvăluie ce au în ei, de fapt. Deși crenvurștii sunt adesea percepuți ca un aliment sănătos, bogat în proteine și nutrienți, în realitate ei sunt obținuți dintr-o tocătură compusă din carne, șorici, tendoane, slănină și grăsime, adică din resturi de carne provenite de la carcasele de animale.

Adevărul despre crenvurști. Dragoș Pătraru dezvăluie ce au în ei, de fapt

Pe lângă aceste ingrediente de bază, crenvurștii conțin aditivi precum monoglutamat de sodiu (E621), care are rolul de a intensifica gustul alimentelor, nitrat de sodiu, amidon alimentar, sare, apă și diverse arome. Specialiștii atrag atenția asupra necesității de a evita sau de a consuma cu moderație crenvurștii, aceștia fiind considerați printre cele mai nesănătoase mezeluri disponibile pe piață.

Un exemplu concret este reprezentat de crenvurștii din carne de porc fabricați de Cris-Tim Family Holding și distribuiți de Kaufland România. Aceștia sunt fierți și afumați, utilizându-se fum natural din lemn de fag.

Conform etichetei produsului, ingredientele includ carne de porc în proporție de 85%, apă, sare, stabilizatori precum trifosfații, usturoi, piper, nucșoară, antioxidantul ascorbat de sodiu, coriandru și conservantul nitrit de sodiu, fiind înveliți într-o membrană artificială comestibilă. O analiză detaliată a ingredientelor și a procesului de producție a scos la iveală aspecte mai puțin cunoscute de publicul larg.

dragos patraru maioneza
SURSA FOTO: captură YouTube

Dragoș Pătraru a făcut o incursiune și în istoria pufuleților

În cadrul aceleiași prezentări, Dragoș Pătraru a făcut o incursiune interesantă și în istoria pufuleților, relatând două versiuni despre originea acestora, ambele legate de Statele Unite ale Americii în anii 1930. Se pare că pufuleții ar fi apărut în 1935 în Winsconsin, în urma folosirii unei mori pentru hrana animalelor.

Pentru curățarea morii, muncitorii au introdus porumb umed, iar în urma procesului au rezultat bucăți aerisite de porumb. Lucrătorii au dus acasă aceste bucăți pentru a le testa consumabilitatea, oferindu-le copiilor și observând reacțiile acestora în zilele următoare.

„Pufuleții au apărut prin 1935 în Winsconsin, SUA, de aici, povestea are două versiuni. Prima e că la o fermă era utilizată o moară pentru mâncarea animalelor. Când moara trebuia curățată, în ea se punea porumb umed, iar lucrătorii de acolo au observat că se formează bucăți aerisite de porumb. Muncitorii au luat acasă pentru a vedea dacă se pot consuma de către oameni. Au dat la copii și au așteptat câteva zile ca să le vadă reacția. Trebuie gândit la contextul social: era perioada interbelică, marea criză abia se încheiase, deci sărăcie pe linie. Muncitorii au observat că acele chestii sunt foarte gustoase”, a povestit Dragoș Pătraru.

În contextul perioadei interbelice și al crizei economice recent încheiate, orice sursă de hrană suplimentară era valoroasă, iar muncitorii au constatat că aceste produse erau foarte gustoase.

Informații articol
Despre autor
Leonard Bădilă

Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.