În vara anului trecut, Maria N., absolventă a Facultăţii de Litere, a lansat pe Facebook evenimentul „Copywriter aproape gratis pentru primii 200.000 participanţi!!!!“. O săptămână mai târziu, tânăra a primit prima dintr-o serie de cinci oferte de angajare, iar în prezent este copywriter la agenţia DDB Bucharest. Există, din nefericire, şi situaţii în care activitatea din noile medii de comunicare dăunează brandului personal, mai ales că postările, fotografiile şi tweet-urile îşi pun într-o formă sau alta amprenta asupra imaginii.
La conferinţa Legal Issues in Social Media, Mădălina Uceanu, career coach & senior advisor la CareerAdvisor, a prezentat rezultatele unui studiu internațional conform căruia 91% dintre angajatori folosesc social media pentru monitorizarea candidaților, iar cele mai utilizate canale sunt Facebook (76%), Twitter (53%) și LinkedIn (48%). Cei mai mari operatori de telefonie mobilă din România utilizează canalele social media în recrutare, LinkedIn fiind platforma folosită cu precădere, însă atunci când se pune problema monitorizării angajaţilor, răspunsurile sunt evazive.
„Ne încurajăm colegii să aibă o prezenţă responsabilă în mediul virtual (…) trebuie să fim conştienţi că informaţiile pe care le postăm public în astfel de medii pot fi accesate de către orice angajator sau potenţial angajator“, explică Octavia Tache, manager recrutare şi sisteme IT resurse umane la Cosmote România. Ioana Marcu, HR director la Orange România, a spus la conferinţa Legal Issues in Social Media că în zilele noastre specialiştii în resurse umane nu pot recruta, la aproape niciun nivel, fără să ţină cont de social media. Atât angajaţii unei companii, cât şi potenţialii angajaţi sunt supuşi unei monitorizări informale, iar consecinţele depind de filtrul personal al celui care monitorizează.
Procesul fiind subiectiv, se poate ajunge la problema discriminării potențialilor candidaţi din cauza informațiilor publicate în social media, iar o soluţie viabilă ar fi instituirea unei politici social media în interiorul fiecărei companii, cred specialiştii. Implementarea în plan local a politicilor referitoare la social media  nu este un procedeu des întâlnit.
„Cu toate acestea, astfel de politici ar avantaja atât angajatorul, cât şi angajatul. Ar putea fi creat astfel un cadru de reglementare referitor la accesul la datele cu caracter personal din cadrul profilelor din social media, scopul colectării acestor date de către companii, dar şi scopul postării acestora de către utilizatori“, a explicat Mihaela Stoian, marketing specialist la ManpowerGroup Romania.

Ce informaţii caută angajatorul în social media
Studiul prezentat de Mădălina Uceanu arată că cele mai frecvente informaţii din cauza cărora candidaţii au fost respinşi sunt informaţiile neadevărate în raport cu CV-ul, comunicarea defectuoasă, critica la adresa fostului angajator, comentariile şi fotografiile nepotrivite, încălcarea confidenţialităţii şi comentariile discriminatorii sau despre droguri.
„Putem confirma că, în practică, angajatorii sunt din ce în ce mai atenţi la comportamentul angajaţilor în social media. Cu toate acestea, aplicarea de sancţiuni pentru activitatea angajaţilor în social media s-a făcut numai în cazuri extreme, când acţiunile angajaţilor au fost făcute cu rea-intenţie, cu scopul de a prejudicia imaginea companiei”, susţine Roxana Ionescu, asociat manager şi coordonatorul practicii de protecţia datelor la NNDKP. Pe de altă parte, informaţiile din social media care i-au determinat pe recrutori să angajeze sunt impresia generală bună, referinţele bune, cultura generală, creativitatea şi abilităţile solide de comunicare.
„Suntem interesaţi să vedem în ce măsură experienţa profesională şi abilităţile prezentate de un anumit profil sunt relevante în raport cu procesul de recrutare aflat în desfăşurare. Ideal ar fi ca informaţiile făcute publice pe reţelele de socializare de către candidat să fie cât mai reprezentative pentru identitatea sa profesională“, spune şi Viorel Nedelcu, resourcing manager la Orange România.
Aplicaţiile care sporesc implicaţiile social media în resurse umane sunt numeroase. BranchOut, BeKnown, Work for Us sunt cele mai cunoscute, iar BestJobs, CautaEroi.ro şi CeeVee sunt printre variantele româneşti pe care candidaţii şi angajatorii le au la îndemână.
Cert e că angajatorilor ar trebui să le pese de social media, iar potențialii angajați trebuie să fie atenți ce publică în mediul online. Utilizarea informaţiilor din social media în activităţile de recrutare şi, ulterior, în relaţiile cu angajaţii sunt încă o zonă „gri“ în cadrul relaţiilor de muncă, aşa cum explică Roxana Ionescu de la NNDKP. Deşi nu este interzisă în mod expres de lege, utilizarea informaţiilor din social media este supusă unor cerinţe şi limitări stabilite de Codul muncii şi de Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.

Utilizarea legitimă a informaţiilor din social media de către angajatori este condiţionată de asigurarea transparenţei acestei practici.
Roxana Ionescu, asociat manager şi coordonatorul practicii de protecţia datelor, NNDKP

Trebuie să fim conști­enţi că informaţiile pe care le postăm public în astfel de medii pot fi accesate de către orice angajator sau potenţial angajator.
Octavia Tache, manager resurse umane, Cosmote România