Legea îi afectează pe cei cu pensii mai mari de 3.000 de lei
Avocata a explicat că, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 141/2025 pe 28 iulie, pensionarii cu venituri care depășesc 3.000 de lei sunt obligați să plătească din nou CASS pentru partea care trece de acest prag.
Ea a precizat că, începând cu 1 august 2025, casele de pensii rețin 10% din suma care depășește nivelul stabilit, ceea ce duce la o diminuare directă a pensiei nete. Potrivit analizei, măsura a fost prezentată ca parte dintr-un pachet de austeritate, însă are efecte imediate asupra veniturilor pensionarilor.
Roxana Tudose a arătat că acest mecanism nu este nou și că, înainte de decembrie 2021, pensiile nu erau considerate venituri supuse contribuției la sănătate. Ea a punctat că legislația de atunci reflecta atât nevoile sociale, cât și principiul constituțional potrivit căruia persoanele care au contribuit zeci de ani trebuie să primească venitul integral fără rețineri suplimentare.
Avocata a explicat că introducerea CASS prin OUG nr. 130/2021 a fost un moment important, deoarece contribuția a fost aplicată pensionarilor cu venituri ce depășeau 4.000 de lei. Ea a spus că justificarea oficială a fost legată de echilibrarea bugetară, însă Curtea Constituțională a intervenit în 2022 și a respins măsura. Decizia nr. 650/2022 a stabilit, potrivit analizei, că aplicarea CASS pe pensii încalcă principiile egalității, proporționalității și dreptul de proprietate.
Roxana Tudose a subliniat că noua lege reintroduce aceeași schemă, dar cu un prag mai mic, ceea ce reproduce problemele de constituționalitate deja constatate în trecut. Ea a menționat că pensionarii ale căror venituri se apropie de limita de 3.000 de lei sunt printre cei mai afectați, deoarece reducerea lunară poate fi semnificativă în timp.
Argumentele privind încălcarea principiului contributivității
Avocata a arătat că noua reglementare contrazice principiul contributivității prevăzut de Legea nr. 360/2023. Potrivit analizei, acest principiu stabilește că pensia trebuie să reflecte contribuțiile plătite de-a lungul vieții profesionale.
Ea a explicat că aplicarea CASS doar pentru o parte dintre pensionari echivalează cu o penalizare indirectă a celor care au plătit contribuții mai mari.
În acest context, avocata a dat exemplul persoanelor care au muncit în condiții speciale, cum sunt minerii, pentru care contribuțiile au fost considerabil mai mari, dar care sunt afectați de noile rețineri.
Ea a subliniat că diferențierea creată de lege duce la situații în care pensionari aflați în condiții similare sunt tratați diferit, ceea ce ridică probleme legate de art. 16 din Constituție privind egalitatea în fața legii.
„Noua reglementare creează o nepotrivită diferențiere între persoane aflate în aceeași situație juridică – beneficiari ai veniturilor din pensii. Introducerea unui prag de 3.000 de lei pentru aplicarea CASS doar pentru unii pensionari reprezintă o formă directă de discriminare, încălcând dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora cetățenii sunt egali în fața legii, fără privilegii și fără discriminări.
Or, prin acest mecanism, pensionarii care au contribuit mai mult la sistem sunt „pedepsiți” prin impunerea unei contribuții suplimentare, în timp ce alte categorii cu pensii sub prag rămân scutite. Rezultatul este o distorsionare flagrantă a modului în care se acordă drepturile de pensie, transformând contribuția obligatorie pentru sănătate într-un veritabil impozit suplimentar – unul cu caracter discriminatoriu și lipsit de o justificare legitimă”, a explicat Roxana Tudose.
De ce poate fi considerată măsura discriminatorie pentru anumite categorii de pensionari
Avocata a arătat că pensia este considerată un „bun” în sensul jurisprudenței CEDO, iar orice diminuare trebuie justificată prin motive reale de interes public.
Ea a punctat că pensionarii afectați nu primesc beneficii suplimentare în schimbul contribuției impuse și că măsura funcționează ca un impozit suplimentar fără raportare directă la sistemul de asigurări de sănătate.
În analiză se menționează că numeroși pensionari au început deja demersuri în instanță pentru recuperarea sumelor reținute și au fost ridicate excepții de neconstituționalitate.
Roxana Tudose a explicat că, dacă CCR va aplica jurisprudența din 2022, prevederile din Legea nr. 141/2025 ar putea fi din nou declarate neconstituționale, ceea ce ar obliga statul să restituie sumele reținute împreună cu dobânzile aferente.
Avocata a avertizat că statul riscă să intre într-o situație paradoxală. Ea a arătat că măsura poate aduce resurse bugetare pe termen scurt, dar statul ar putea plăti mult mai mult în cazul în care CCR va invalida prevederile.
Potrivit analizei, repetarea aceluiași ciclu legislativ – adoptare rapidă, contestare și eventuală invalidare – poate afecta încrederea cetățenilor în politicile publice și în stabilitatea normelor aplicate pensionarilor.
