Care este cea mai mare teamă a americanilor legată de alegerile prezidențiale

Care este cea mai mare teamă a americanilor legată de alegerile prezidențiale
Publicat de Valentina Drăgoi la 31 iulie 2020, 21:04

Alegerile prezidențiale se apropie cu pași repezi în Statele Unite, însă o mare parte a alegătorilor par să aibe rețineri. Rezultatele unui sondaj Reuters/Ipsos au scos fricile americanilor la iveală.

Potrivit sondajului, americanii din întreg spectrul politic sunt îngrijoraţi de pericolul fraudelor la alegerile prezidenţiale din noiembrie, de posibilitatea amestecului străin şi de obstrucţionarea votării, relatează agerpres.

Astfel, aproximativ jumătate din alegătorii înregistraţi în SUA, inclusiv 80% din republicanii care au răspuns chestionarului, se tem că votul prin corespondenţă în proporţie mai mare va duce la fraude electorale pe scară largă. Potrivit Reuters, opinia majoritară reprezintă un indiciu că mulţi americani nu vor accepta cu uşurinţă rezultatul alegerilor, indiferent dacă va fi reales Donald Trump sau – aşa cum indică în prezent sondajele – va câştiga candidatul democrat Joe Biden.

Electoratul republican este de acord cu ideea amânării alegerilor, menţionată pentru prima dată de Trump într-un mesaj difuzat joi pe Twitter. Preşedintele nu poate decide însă data scrutinului, iar amânarea a fost respinsă rapid de congresmeni din ambele partide, Democrat şi Republican. Congresul este singurul care are autoritatea legală de a modifica data.

Sondajul Reuters/Ipsos a fost efectuat atât înainte, cât şi după mesaj şi arată că aproape trei sferturi din cei care au răspuns sunt îngrijoraţi că unii alegători nu vor putea vota sau că vor exista amestecuri în alegeri. În 2016, serviciile de informaţii din SUA au stabilit că Rusia s-a implicat în alegeri în defavoarea candidatei democrate Hillary Clinton şi pentru a crea neîncredere în democraţia americană.

Aproape 75% de americani se tem de fraudă

În prezent, 74% din cei înregistraţi pe listele electorale se tem de ‘frauda electorală organizată de actori politici care speră să influenţeze rezultatul alegerilor; în rândul democraţilor, procentajul este de circa 70%, iar în al republicanilor – de aproximativ 80%.

Împiedicarea votării este un motiv de îngrijorare pentru 73% din alegători în total, respectiv pentru 80% din democraţi şi 60% din republicani.

De asemenea, democraţii şi grupurile pentru drepturile electorale sunt de părere că votul prin corespondenţă este o modalitate de a proteja alegătorii de coronavirus şi că dacă nu se va asigura această posibilitate, mulţi vor fi descurajaţi să voteze – în special săracii şi afro-americanii, consideraţi mai vulnerabili la îmbolnăvire, care sunt în mare măsură susţinători ai democraţilor.

O majoritate bipartizană de 67% (8 din 10 democraţi, respectiv 6 din 10 republicani) sunt încrezători că dacă vor vota prin corespondenţă, votul lor va fi numărat corect. Însă 8 din 10 republicani sunt îngrijoraţi că votul prin corespondenţă va duce la fraude masive; părerea este împărtăşită doar de 3 din 10 democraţi. Republicanii se tem în proporţie de 80% că vor trimite buletine prin poştă şi persoane care nu au drept de vot; dintre democraţi, doar 40% sunt preocupaţi de acest risc. Totodată, majoritatea republicanilor (70%) şi o minoritate democrată (30%) sunt de părere că fraudele de orice fel comise de alegători sunt o problemă larg răspândită.

Sondajul Reuters/Ipsos a fost efectuat online, în limba engleză, pe întreg teritoriul Statelor Unite. Au răspuns 1215 adulţi americani, dintre care 1027 au afirmat că sunt înregistraţi ca alegători. Intervalul de încredere în rezultate este de plus/minus 4%.

Votul prin corespondenţă nu este o noutate în SUA. La alegerile prezidenţiale din 2016 au votat în acest mod circa 20% din alegători. Unii experţi şi oficiali estimează că anul acesta proporţia s-ar putea dubla. Mai multe anchete academice, guvernamentale şi de presă au găsit puţine dovezi de fraudă la acest tip de vot. În statele Utah, puternic republican, Hawaii, Oregon, Washington şi Colorado s-a votat aproape exclusiv prin poştă şi nu s-au raportat multe probleme.

Atacurile repetate la adresa votului prin corespondenţă pot însă submina încrederea susţinătorilor lui Trump în procesul electoral. Preşedintele a susţinut, fără a prezenta dovezi, că creşterea ponderii voturilor respective va fi însoţită de multe fraude.

Informații articol
Despre autor
Valentina Drăgoi

Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.