Capcane la retragerea banilor din banci

la depozite care s-au inscris pe un trend ascendent inca din luna aprilie a anului trecut, situatia economisirii nu s-a imbunatatit. Ultimele statistici intocmite de BNR arata ca in luna noiembrie a lui 2003 economiile populatiei s-au majorat cu 1,4 la suta, pana la 97.160 de miliarde de lei. Ponderea acestora in masa monetara s-a cifrat la 22,8 la suta, fata de 22,6 la suta la sfarsitul lunii octombrie. In perioada noiembrie 2002 – noiembrie 2003, economiile populatiei au crescut cu 15,9 la sut

la depozite care s-au inscris pe un trend ascendent inca din luna aprilie a anului trecut, situatia economisirii nu s-a imbunatatit. Ultimele statistici intocmite de BNR arata ca in luna noiembrie a lui 2003 economiile populatiei s-au majorat cu 1,4 la suta, pana la 97.160 de miliarde de lei. Ponderea acestora in masa monetara s-a cifrat la 22,8 la suta, fata de 22,6 la suta la sfarsitul lunii octombrie. In perioada noiembrie 2002 – noiembrie 2003, economiile populatiei au crescut cu 15,9 la suta (1,2 la suta in termeni reali). De asemenea, depunerile bancare in valuta ale populatiei s-au majorat cu 1,5 la suta, pana la 83.925 de miliarde de lei (exprimate in euro, depozitele populatiei au scazut cu 0,3 la suta, reprezentand echivalentul a 2.088 de milioane de euro). O analiza a conditiilor practicate de banci pentru recompensarea depozitelor populatiei, fie in moneda nationala, fie intr-una dintre principalele valute, arata ca stimularea economisirii este cu mult sub nivelul satisfacator. Astfel, exista situatii in care, in ciuda faptului ca se ofera o dobanda la suma pe care clientul o depune in banca, in momentul retragerii sumei depuse, clientul primeste mai putini bani decat a depus initial. Paradoxul este posibil prin impozitarea dobanzilor si aplicarea unor comisioane bancare de retragere a depozitelor. Aceasta situatie o intalnim la majoritatea depozitelor in dolari. In exemplul abordat de Capital, un depozit pe trei luni cu plata dobanzii la scadenta, in afara de depozitele deschise la Piraeus Bank si Banca Transilvania, toate celelalte banci ajung practic sa inapoieze clientului mai putini bani decat a depus acesta in banca. Astfel, la un depozit de 1.000 de dolari, clientul primeste dupa expirarea celor trei luni mai putin cu cativa centi sau cu maximum doi dolari. Cauzele se regasesc in dobanzile scazute practicate la depozitele in devize americane (n.r.- maximum 2 la suta pe an), a impozitarii dobanzilor cu 1 la suta si bineinteles aplicarii comisionului bancar de retragere de numerar (intre 0,5 si 1 la suta). Bancile care ofera un mic castig la acest tip de depozit ofera intr-adevar o dobanda mai substantiala decat celelalte banci, care s-au raliat direct la indicele international de referinta al dolarului, in conditiile de pe piata romaneasca, incomparabile cu cele din SUA. Foamea bancilor pentru euro, dar si dobanzile de peste 2 la suta practicate la nivel international, determina o mai buna remunerare a depozitelor in moneda unica europeana. E drept ca nici aici bancile nu exceleaza, castigurile finale, dupa impozitare si scaderea comisioanelor bancare, depasind cu putin un euro la un depozit de 1.000 de euro. Nu aceeasi este situatia economiilor in lei, unde remunerarea finala depaseste depunerea cu o medie de trei milioane de lei. Daca luam in calcul inflatia insa, nici aici nu putem vorbi de castiguri prea mari. In aceste conditii, se recomanda depozitele in lei sau euro, eventual la bancile care nu practica comisioane de retragere sau nivelul acestora este foarte mic.