Canalul de transmisie a politicii monetare ramane blocat, noroc cu subventiile
Industria românească de lux merge mai bine astăzi, dar companiile prezente aici nu au ritmul de creştere al celor din Europa de Vest. Cu excepţia câtorva domenii, produsele foarte scumpe nu prind la români. Şi nu pentru că nu şi le-ar dori, ci din cauza unei puteri de cumpărare mult prea scăzute în comparaţie cu celelalte ţări. În afară de moda de lux – sunt deja câteva branduri care fac istorie în România – celelalte domenii aproape că îşi pot număra pe degete clienţii care le calcă pragul magazinului într-o lună.
In comunicatul Consiliului de Politica Monetara se face o legatura directa intre cresterea dinamicii creditarii in RON si “relaxarea” politicii monetare. “Ritmul anual de creştere, în termeni reali, al creditului în monedă naţională s-a majorat în condiţiile propagării reducerilor succesive ale ratei dobânzii de politică monetară asupra ratelor dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei.”
In viziunea bancii centrale reducerea dobanzii de politica monetara inseamna automat relaxarea politicii monetare. Avand in vedere ca dobanda de politica monetara nu este folosita in tranzactii, bancile se finanteaza de la BNR la dobanda Lombard si depun bani la BNR la dobanda de faciliatate, logica BNR este putin fortata. Dar astazi vreau sa ne uitam la evolutia creditului in RON si lasam pentru o data viitoare discutia despre relaxarea politicii monetare.
Creditul in RON a crescut pentru persoane fizice dar in ciuda “relaxarii ” politicii monetare a stagnat in ultimul an pentru companii. Mai mult in 2013 creditul pentru companii a avut o perioada de 12 de dinamica din ce in ce mai scazuta chiar daca BNR “realaxa” politica monetara. Totusi, creditul in RON pentru persoane fizice a avut o dinamica din ce in ce mai mare in 2014. De unde apare diferenta? “Relaxarea” politicii monetarea prin reducerea de dobanda nu ar trebui sa discrimineze. (grafic 1- dinamica anuala credit companii si persoane fizice).
M-am angajat la site-ul capital.ro într-o perioadă în care online-ul aproape că nu exista, iar printul era, încă, la o așa de mare putere încât oamenii de la site erau percepuți, cumva, drept oaia neagră a redacției. Cineva ar putea spune că am fost un om cu viziune, care știa că epoca printului va apune. Ei bine, nu, n-am fost. Nu m-aș fi gândit niciodată că oamenii vor ajunge să citească știrile pe internet în felul în care le citesc astăzi: a apus până și epoca desktopului, iar știrile sunt consumate în proporție de 80% de pe telefon. Mediul ăsta care se numește online are o mare trăsătură: schimbarea, iar dacă tu, cel care lucrezi în mediul online, nu te adaptezi în permanență la schimbare, nu reziști. Altă cale nu e. Pentru mine, site-ul capital.ro reprezintă nu doar un loc de muncă, este însuși mediul în care m-am format ca om și în care am devenit persoana care este astăzi. Pentru mine, capital.ro este un mod de viață...
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





