Textul propus prevede şi o creştere a taxelor pentru obţinerea cetăţeniei şi sancţiuni mai severe pentru cei care încearcă să fraudeze sistemul.

Dacă legea va fi adoptată, aspiranţii la cetăţenia Canadei vor fi obligaţi să stea pe teritoriul acestei ţări cel puţin patru ani din şase, în loc de trei ani din patru cum prevede legislaţia actuală. De asemenea, testul riguros de cunoştinţe lingvistice pe care trebuie să-l treacă în prezent cei cu vârste cuprinse între 18 şi 54 de ani îl vor da şi cei cu vârste peste 14 ani şi până la 64 de ani. În plus, noua lege va da dreptul retragerii cetăţeniei canadiene în cazul celor cu dublă cetăţenie care au fost condamnaţi pentru terorism, trădare sau spionaj.

Pe de altă parte, rezidenţii permanenţi care activează în cadrul armatei şi solicită cetăţenia canadiană beneficiază de un proces mai rapid.

În Canada sosesc în fiecare an circa 250 de mii de imigranţi, dintre aceştia circa 85% obţinând cetăţenia canadiană după o perioadă de şedere de trei ani. Vorbind despre o reformă inedită în ultimii 35 de ani, ministrul cetăţeniei şi imigraţiei, Chris Alexander, cel care a prezentat proiectul, a avertizat că 'cetăţenia nu trebuie să fie un simplu paşaport de complezenţă'.

Conform ultimului recensământ organizat în România, aproximativ 5.000 de români au emigrat în Canada.Însă ultimele date raportate de autoritățile canadiene indică un număr mult mai mare. De exemplu, în 2008, autoritățile canadiene anunțau că numărul românilor stabiliți în țara lor este de peste 190.000. Ținând cont de la începutul crizei și până în prezent s-au înregistrat noi plecări este posibil ca numărul românilor care locuiesc în Canada să depășească 200.000.

Sursa: Agerpres