Camera Deputaților: Reduceri de posturi
Procesul vizează în principal reducerea numărului de posturi din cadrul compartimentelor serviciilor de la Camera Deputaților, precum și redimensionarea personalului comisiilor parlamentare. Potrivit documentului adoptat, aceste măsuri vor duce la economii de peste 25 milioane de lei în ceea ce privește cheltuielile de personal.
Printre principalele schimbări se numără transformarea mai multor funcții de conducere în posturi de execuție. De exemplu, posturile de șef serviciu de la comisiile pentru politică economică și agricultură devin posturi de consilier parlamentar. Alte comisii, precum cele pentru sănătate, învățământ și afaceri europene, pierd și ele funcțiile de conducere, acestea fiind înlocuite cu funcții de execuție.
Mai puțini șefi, mai puține compartimente
Hotărârea mai prevede și reducerea numărului de secretari generali adjuncți, precum și redistribuirea atribuțiilor acestora pentru o mai bună eficiență. Totodată, se va reduce și numărul compartimentelor, cu scopul declarat de a optimiza circuitul decizional intern.
Reorganizarea a fost adoptată de plenul Camerei Deputaților cu 164 de voturi „pentru”, 59 „împotrivă” și 64 de abțineri. Măsura face parte dintr-un efort mai amplu de reformă administrativă și reducere a cheltuielilor în sectorul public.
Vestea bună: România se va încadra în ținta de deficit
Referitor la comunicatul Eurostat privind deficitul bugetar în 2024 al României, Ministerul Finanțelor face următoarele precizări:
Deficitul bugetar al României calculat conform metodologiei naționale „cash” a fost, în 2024, de 8,65% din PIB, respectiv 152,72 miliarde lei.
Deficitul bugetar ESA, conform datelor oficiale ale Eurostat, publicate în data de 22 aprilie 2025, a fost de 9,3% din PIB la finalul anului trecut. Calculul deficitului s-a făcut în sistemul de raportare accrual, definit în Sistemul European de Conturi (ESA 2010), precum și în regulamentele emise în aplicarea Tratatului de instituire a Uniunii Europene.
Astfel, diferența dintre cele două abordări este rezultatul aplicării unor metodologii diferite de estimare.
Influențe negative în calculul deficitului ESA au avut în principal sumele datorate și neplătite la sfârșitul anului de către instituțiile bugetare, ceea ce a presupus cheltuieli mai mari cu 9,1 miliarde lei, cât și transpunerea dobânzilor (-9,6 mld lei) din baza cash în baza accrual în funcție de termenele de plată.
România își reafirmă angajamentul de a se încadra în deficitul de 7% din PIB
Facem precizarea că nu este pentru prima dată când, în România, au putut fi observate diferențe între deficitul ESA și deficitul cash.
Chiar și în acest context, România își reafirmă angajamentul de a se încadra în deficitul de 7% din PIB în 2025 și, totodată, va continua această traiectorie și în următorii ani, așa cum prevede Planul Bugetar – Structural Național pe Termen Mediu agreat împreună cu Comisia Europeană.
