Deficit bugetar România. Tánczos Barna: Trebuie să ne încadrăm în deficitul de 7%

Deficit bugetar România. Tánczos Barna: Trebuie să ne încadrăm în deficitul de 7%

SURSA FOTO: Facebook, Barna Tanczos

Publicat de Corina Chiriac la 16 aprilie 2025, 15:47

Deficit bugetar România. Deficitul bugetar al României pentru 2024 ar putea depăși semnificativ estimările oficiale, ajungând la 9,28%, față de ținta de 7% stabilită de guvern. Guvernul promite plata serviciilor sociale, dar avertizează că este esențială limitarea cheltuielilor.

Deficit bugetar România. Guvernul forțează menținerea deficitului în limitele de 7%, în ciuda estimărilor mai pesimiste

Deficit bugetar România. În ciuda unui context economic tensionat și a unor calcule alternative care indică un deficit bugetar de 9,28% pentru 2024, Guvernul României insistă că ținta de 7% trebuie respectată cu strictețe.

Tánczos Barna, ministrul Finanțelor, a reiterat ferm acest obiectiv înaintea unei ședințe de guvern, explicând că menținerea acestui plafon este vitală pentru stabilitatea bugetară din 2025.

Potrivit ministrului, deși datele privind execuția bugetară pe bază de cash arată un deficit de 8,6%, adevăratul nivel – conform metodologiei europene ESA – va fi și mai ridicat. Barna subliniază că diferența între cele două tipuri de raportare este un fenomen recurent și nu un semn de nereguli.

„Deficit este 8,6%, pe cash.  An de an, de fiecare dată deficitul ESA(n.r. SISTEMUL EUROPEAN DE CONTURI, standard utilizat la nivel UE) este mai mare decât deficitul pe cash. Cifrele sunt clare vom anunța luna aceasta și deficitul sa se va raporta la comisie, așa cum și la începutul anului 2024 deficitul ESA a fost mai mare. O să fie mai mare decât cash.

Nevoia de finanțare depinde exact de bugetul pe care îl avem. Ne încadrăm în 7% și acest deficit ne influențează bugetul pe 2025, pentru că acele cheltuieli au fost luate în calcul la elaborarea bugetului”, informează ministrul de Finanțe.

Tanczos Barna
SURSA FOTO: Facebook, Tánczos Barna

Plățile pentru asistența socială și salariile din centrele de plasament vor fi făcute

Deficit bugetar România. Un punct important abordat de Tánczos Barna a fost alocarea resurselor pentru serviciile sociale. Ministerul de Finanțe a asigurat autoritățile locale că plățile pentru asistența socială și salariile din centrele de plasament vor fi făcute conform planificării, dar și că este esențial să se mențină deficitul sub 7%. Orice depășire a acestui prag ar putea afecta nu doar anul curent, ci și planul bugetar pentru 2025.

În plus, ministrul a menționat o întâlnire anuală importantă cu reprezentanții Băncii Mondiale, care va aborda teme legate de finanțarea deficitului pe termen mediu și lung. România speră să găsească soluții viabile care să permită o gestionare mai sustenabilă a finanțelor publice, într-un context economic global provocator.

Deficit bugetar România. Ce este deficitul bugetar?

Deficitul bugetar apare atunci când cheltuielile unui stat sunt mai mari decât veniturile pe care le încasează într-o anumită perioadă, de obicei un an. Cu alte cuvinte, guvernul cheltuie mai mulți bani decât reușește să strângă din taxe, impozite, contribuții și alte surse de venit.

Să zicem că statul român încasează 100 de miliarde de lei într-un an, dar are nevoie să cheltuie 110 miliarde (pentru salarii, pensii, investiții, apărare, educație etc.). Diferența de 10 miliarde este deficitul bugetar.

Ce este deficitul pe cash?

Deficitul pe cash reprezintă diferența dintre veniturile încasate efectiv și cheltuielile plătite efectiv de stat într-un anumit an, indiferent când au fost angajate acele sume. Cu alte cuvinte, este o evidență „la zi” a banilor care intră și ies fizic din bugetul statului.

Dacă azi statul încasează 100 de lei și cheltuiește 120 de lei, atunci deficitul pe cash este de 20 de lei, chiar dacă acei 120 de lei au fost promiși sau angajați cu mult timp înainte.

Diferența față de deficitul ESA

Deficitul ESA (European System of Accounts) include toate angajamentele bugetare, chiar dacă plățile efective se fac mai târziu. Este o metodă mai complexă și este standardul oficial la nivelul Uniunii Europene.

De obicei, deficitul ESA este mai mare decât cel pe cash, tocmai pentru că include și obligațiile care încă nu au fost plătite.

Informații articol
Despre autor
Corina Chiriac

A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.