Mai mult decât atât, din Bulgaria se tramsmit mesaje (semnale) nefavorabile, care sunt în detrimentul realizării acestor două obiective, iar acestea se reduc la:

1 ) Cheltuirea cu precădere a banilor pentru consum, în loc să se aloce mai mulți bani pentru afacerile bulgare, inclusiv pentru investiții, modernizare, dezvoltare economică, inovații și educație în Legea actualizată privind bugetul de stat pentru anul 2021;

2 ) Prezența unei inflații crescute în Bulgaria și în UE și posibilitatea existentă ca Bulgaria să depășească semnificativ deficitul bugetar de 3%, stabilit prin așa-numitul Criteriu de la Maastricht.

Comisia Europeană a permis statelor membre UE pentru 2020 și 2021 să ignore temporar acest criteriu, dar în niciun caz guvernul bulgar nu ar trebui să exagereze în acest sens și ar trebui să mențină deficitul bugetar în dimensiuni acceptabile, adică este posibil să îl depășească ușor, dar nu mai mult de 2%, se arată într-un material publicat de DUMA.

Aceasta nu este o sarcină ușoară, întrucât din partea organizațiilor patronale ale mediului de afaceri și din partea diverselor asociații și grupuri ale populației se „revarsă” tot felul de cereri către Consiliului de Miniștri pentru compensații și ajutoare din cauza inflației. Guvernul bulgar a fost deja de acord în avans ca, după o nouă, a doua, actualizare a bugetului pe 2021 de către viitorul parlament, în decembrie anul acesta, să plătească reprezentanților businessului 50 de leva pentru fiecare MW/h de energie electrică folosit.

În viitor, ar urma să se acorde o mai mare atenție solicitărilor care trebuie îndeplinite, precum și celor care nu trebuie, deoarece este foarte posibil ca Bulgaria să cadă în așa-numita spirală a datoriilor, dacă înainte de alegeri se duc la îndeplinire toate solicitările.

3 ) O întârziere serioasă privind depunerea la Comisia Europeană a Planului de Redresare și Reziliență, ceea ce nu a făcut nici guvernul Borisov 3, nici primul guvern interimar. La o ședință a Comisiei pentru Buget și Finanțe, în luna august, la examinarea în primă lectură a proiectului de lege privind actualizarea bugetului, fostul ministru bulgar al finanțelor, Asen Vasilev, i-a asigurat pe deputați că acest lucru se va întâmpla cât mai curând posibil.

Bulgaria va primi 13% din avansul de circa 9 miliarde de euro în cadrul Planului încă din 2021 (16 țări din UE cheltuiesc deja banii), dar având în vedere timpul pentru aprobare, acest lucru nu are cum să se întâmple în 2021. Promisiunile prim-ministrului interimar Stefan Ianev că acest lucru se va întâmpla la jumătatea lunii octombrie sunt un semnal pozitiv și este bine că se va întâmpla în cele din urmă, dar este deja clar că până la sfârșitul acestui an, Bulgaria (respectiv businessul bulgar și consumatorul bulgar într-o perioadă de inflație ridicată) nu vor primi nici măcar un euro?!?

Pentru faptul că nu s-a primit suma de circa 1 miliard de euro, care a trebuit să intre în economia bulgară și parțial în gospodăriile bulgarilor, este vinovat atât ultimul guvern care a condus Bulgaria până la 11 mai anul acesta, dar nu a avut atunci curajul să prezinte planul (termenul a fost până la 30 aprilie anul acesta), precum și cele două guverne interimare.

4 ) Încercarea de înlocuire a guvernatorului Băncii Naționale a Bulgariei (BNB) cu încălcarea practicii obișnuite de alegere a unui administrator al băncii centrale bulgare, în acest sens ignorarea termenului de depunere a candidaturilor (termenul a fost de doar trei zile?!?) și nerespectarea procedurilor privind audierea lor în Comisia pentru buget.

Acest lucru a fost zădărnicit de parlamentari în sala de plen, dar a fost un semn foarte rău, care cu siguranță este raportat de Comisia Europeană și de Banca Centrală Europeană (BCE). Părerea mea fermă este că, până la 1 ianuarie 2024 (și cel puțin un an după această dată), când sper ca Bulgaria să adere la zona euro, Banca Națională a Bulgariei ar trebui să fie administrată de actualul guvernator și viceguvernator, care conduce Departamentul de emisiuni, care au dreptul la încă un mandat.

Ei se bucură de mare încredere în rândul conducerii Băncii Centrale Europene, precum și în cercurile financiare. O dovadă în acest sens este faptul că i s-a acordat guvernatorului Băncii Naționale a Bulgariei cel mai înalt grad „A” în clasamentul anual al bancherilor centrali realizat de renumita publicație „Global Finance” în 2021 (cunoscută sub numele de Global Finance World’s Best Central Banker), și înainte de aceasta și premierea de aceeași publicație în 2019. Acest premiu este acordat în cadrul întâlnirilor anuale cu guvernatorii băncilor centrale, ale FMI și ale Băncii Mondiale.

Vestea bună este că la 30 iunie 2021, pe site-ul Băncii Naționale a Bulgariei s-a anunțat că proiectul Planului Național pentru Introducerea Monedei Euro în Republica Bulgaria a fost pregătit la timp, dar acest lucru nu a fost menționat de miniștri în primul guvern interimar, nici nu a fost discutat de către deputații din cadrul Comisiei pentru Buget, în cadrul celei de-a 46-a Adunări Naționale de la Sofia, care și-a încetat deja activitățile.

Nu există însă un raport al miniștrilor din cele două guverne interimare cu privire la modul în care au fost puse în aplicare Planurile (Strategiile) adoptate de Consiliul de Miniștri pentru intrarea Bulgariei în zona euro, nici cât de departe au ajuns lucrurile în activitatea lor în legătură cu proiectul relativ bine elaborat în iulie 2021 al Planului Național pentru Introducerea Monedei Euro în Republica Bulgaria, pregătit de Consiliul de Coordonare pentru Aderarea Republicii Bulgaria la Zona Euro. Este corect ca noul ministru al finanțelor să informeze periodic (cel puțin o dată pe lună) publicul bulgar despre activitățile sale în acest sens.

De asemenea, este necesar să înceapă de urgență pregătirile pentru o campanie masivă de conștientizare a populației și a întreprinderilor cu privire la beneficiile aderării Bulgariei la zona euro, care ar trebui să înceapă cu cel puțin un an înainte de data fixată – 01.01.2024 – și să se încheie la un an după aceasta. Este posibil ca o astfel de campanie de conștientizare pe o scară mai redusă să fie efectuată în prezent de reprezentanți ai Consiliului de Miniștri, ai BNB și ai băncilor comerciale, având în vedere că Bulgaria e înainte de alegeri și într-un moment de inflație ridicată și există percepții ale societății civile de genul: „Bine că nu suntem în zona euro pentru că prețurile ar fi crescut și mai mult decât acum?!?”

Există temeri serioase că tot mai multe partide și coaliții vor intra în rândurile așa-numiților eurosceptici și își vor construi campania electorală pe baza recomandării ca Bulgaria să nu se grăbească în niciun caz să adopte euro ca monedă națională, ori să nu adopte deloc euro, pentru că, curând, „zona euro se va destrăma”. Desigur, acest lucru nu este deloc adevărat. Alte partide au avut în vedere astfel de măsuri presupus sociale și, în același timp, extrem de pro-inflaționiste în platformele lor electorale, încât, dacă acestea vor fi puse în aplicare în cele din urmă, deficitul bugetar în Bulgaria va depăși 10-12%, ceea ce, dacă se întâmplă, aderarea la zona euro va fi un miraj!

Al treilea grup de politicieni, pentru care managementul financiar este TERRA INCOGNITA, ne învață că este foarte bine să acceptăm euro ca moneda națională bulgară, dar de ce trebuie să intrăm în Uniunea Bancară, pentru a salva băncile din alte țări europene cu probleme? Această din urmă judecată este adevărată în principiu, dar participarea bulgară la Uniunea Bancară a fost o condiție explicită pentru aderarea la ERM II la 10 iulie 2020, care este o condiție pentru adoptarea euro de către Republica Bulgaria la 01.01.2024.