Daniel David a subliniat că una dintre cauzele lipsei de performanță o reprezintă lipsa unui buget adecvat, dar și lipsa de predictibilitate a alocărilor financiare. Potrivit ministrului, acest aspect a devenit o problemă sistemică, care pune în pericol capacitatea României de a produce cunoaștere și de a concura pe plan internațional în domeniul cercetării.

Daniel David: ținta de 1% din PIB, încă departe de realitate

Ministrul a declarat că obiectivul ca România să aloce 1% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru cercetare, la care s-ar adăuga un alt procent din partea mediului privat, este departe de a fi atins. El a menționat că acest angajament, reiterat anual, nu se concretizează niciodată, deși este esențial pentru dezvoltarea sustenabilă a cercetării. Daniel David a catalogat această situație drept „o rușine națională”, subliniind că nu se mai poate invoca doar contextul socio-economic dificil pentru a justifica subfinanțarea.

Ministrul a sugerat că lipsa de investiții coerente în cercetare produce efecte negative pe termen lung și a avertizat că România riscă să rămână în urmă în ceea ce privește inovația și competitivitatea științifică. El a afirmat că nu este vorba de o solicitare exagerată, ci de o simplă cerință de respectare a angajamentelor asumate de stat.

„Noi avem un sistem de cercetare, dezvoltare, inovare foarte fragmentat. Teribil de fragmentat. (…) O altă cauză pentru lipsa de performanţă sau performanţa scăzută în sistemul nostru de CDI este, sigur, bugetul, care este insuficient şi este cu adevărat impredictibil. Deja este o ruşine naţională să tot spui în fiecare an că ţinta este 1% din Produsul Intern Brut pentru cercetare plus 1% din mediul privat. Deci, ar trebui să mergem spre 2%. Şi tu nici măcar să nu te apropii de astfel de valori. Eu pot înţelege că ţara merge prost, mai avem crize socio-economice, pot înţelege asta. (…) Trebuie să înţelegem că dacă nu asigurăm bugetul necesar plus predictibilitate, cercetarea este afectată şi nu poţi să o faci la un nivel foarte serios. (…) Pe scurt spus, bugetul este fundamental şi dacă nu înţelegem acest lucru… Nu-i vorba că vrem bani mai mulţi, vrem cât ne-am angajat şi vrem să fie predictibilă creşterea şi îndreptarea spre acea ţintă”, a explicat ministrul David, la prezentarea raportului.

El a amintit că a demarat, în luna mai, evaluarea tuturor unităţilor de cercetare, dezvoltare, inovare din România, subliniind că cine nu participă la această evaluare nu ar trebui să mai aibă acces la fonduri publice.

Ministrul Educației: Instituțiile care refuză evaluarea nu ar trebui să mai primească fonduri publice

Ministrul Educației a declarat că toate unitățile de cercetare-dezvoltare din România trebuie să participe la procesul de evaluare aflat în desfășurare, subliniind că această etapă este esențială pentru transparența și eficiența finanțării din domeniu.

Acesta a transmis că, în opinia sa, instituțiile care refuză participarea la evaluare nu ar mai trebui să beneficieze de fonduri publice, nici prin alocări directe, nici prin competiții de proiecte. Oficialul a afirmat că este în regulă ca o instituție să nu dorească să participe, dar dacă face parte din sectorul public, o astfel de poziție devine problematică. În acest caz, consideră el, soluția ar fi autofinanțarea.

Evaluarea, un pas esențial pentru clasificarea actorilor din cercetare

Ministrul a explicat că așteaptă desfășurarea acestei evaluări la scară națională, care vizează toate entitățile din sectorul cercetării și dezvoltării. Evaluarea se bazează pe o lege deja aprobată, inițiată de miniștri anteriori în cadrul reformelor din zona cercetării, dezvoltării și inovării, prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

El a precizat că a contribuit la accelerarea procesului prin elaborarea actelor subsecvente și prin ajustarea criteriilor de evaluare, cu scopul de a finaliza întregul demers până la sfârșitul anului. Ministrul a adăugat că, în urma acestei proceduri, România va avea o imagine clară asupra actorilor din domeniul cercetării și modul în care aceștia sunt clasificați, conform celor trei categorii stabilite de lege.

„Cine nu participă la această evaluare nu ar trebui să mai aibă acces la fonduri publice, nici prin alocare directă, nici prin competiţie. E ok că nu vrei să participi, dar dacă eşti instituţie publică sau din domeniul public şi nu vrei să participi, atunci este o problemă. Te autofinanţezi. Aştept ca să avem această evaluare a tuturor unităţilor de cercetare-dezvoltare. Se face în baza unei legi care a fost aprobată, a fost un lucru foarte bun, făcut de miniştrii anteriori în zona de cercetare-dezvoltare-inovare, prin PNRR. Eu ce am făcut? Am adus actele subsecvente şi nuanţez criteriile şi grăbesc procesul, să mă asigur că până la sfârşitul anului încheiem această evaluare, astfel încât ţara, ca să spun aşa, o să ştie ce actori are şi cum sunt clasificaţi în trei categorii”, a precizat ministrul Educaţiei.

A adăugat că va fi vorba despre trei categorii.

Categorii în funcţie de criteriile de performanţă

„Prima categorie: unităţi de cercetare, dezvoltare, inovare performante – aş vrea să susţinem poziţii de cercetare pe perioadă nedeterminată, în zona de senioritate şi în zone strategice şi acele poziţii pentru tineri. (…) Institutele naţionale de cercetare-dezvoltare care vor fi în această categorie vor trebui să fie legate de strategiile de dezvoltare ale ţării. Nu avem nevoie de institute naţionale dacă nu contribuie la strategiile de dezvoltare ale României. „, a spus David.

A doua categorie se referă la cele de cercetare, dezvoltare, inovare care sunt funcţionale, dar nu au indicator de performanţă, de excelenţă, care vor trebui să facă ceva, în sensul că de la buget nu o să primească susţinere pe perioadă nedeterminată pentru diverse poziţii, decât la nivel de senioritate sau dacă vor confirma individual excelenţa.

„Şi a treia categorie – unităţi de cercetare, dezvoltare, inovare care nu se ridică la nivelul unor standarde minimale pe care le aşteptăm în domeniu. În urma acestei evaluări, ce va trebui să facem? Să concentrăm aceste unităţi de cercetare, dezvoltare, inovare între ele. Adică, mă aştept ca cele care sunt în categoria 2 sau în categoria 3 să intre în structuri comune cu cele din categoria 1 sau între ele. Nu mai putem avea această fragmentare, fiindcă cheltuim bani publici şi aşa puţini, care nu ajung în zona de excelenţă prin faptul că noi dăm puţin la mulţi. Cercetarea, dezvoltarea, inovarea nu pot funcţiona aşa”, a subliniat ministrul Educaţiei.

El a anunţat, în context, că trebuie schimbat sistemul, pentru că „nu se poate sta doar în acele grupuri, acei oameni, acele câteva instituţii care funcţionează bine”.