Nicușor Dan va avea cel mai greu mandat de președinte din istoria recentă a României

Numirea lui Nicușor Dan în funcția de președinte al României transmite un semnal încurajator pentru economie, în contextul în care provocările economice persistente amenință să aducă România în categoria investițiilor cu risc ridicat (junk).

O analiză realizată de firma de consultanță Frames subliniază că Nicușor Dan are responsabilitatea de a restabili încrederea investitorilor și de a implementa reformele esențiale pentru România, iar mandatul său va fi, cu siguranță, cel mai dificil din istoria recentă.

Nicușor Dan preia funcția de președinte într-un context în care România se află foarte aproape de statutul de economie nerecomandată pentru investiții, cunoscută sub denumirea de „junk”. Această situație nu este rezultatul performanței mediului de afaceri sau al sectorului privat, ci al eşecurilor în gestionarea politicilor publice și a administrării fondurilor publice.

Noul lider vine la conducere într-un moment în care deficitul bugetar al țării a atins un nivel record, comparabil cu cel al unei națiuni aflate în stare de război.

Experții de la firma de consultanță Frames susțin că respectarea acordului cu Uniunea Europeană referitor la deficitul bugetar trebuie să devină prioritatea principală a noului guvern de la București.

„Reclădirea încrederii investitorilor în România are nevoie de dovezi concrete de bună guvernare și sperăm ca dl. Dan împreună cu noul guvern să se focuseze pe reducerea deficitului bugetar care, după primele trei luni, a atins un nivel îngrijorător. Menținerea deficitului la 7% în 2025, ca prim pas în acordul pe 7 ani cu CE, este esențială pentru România”, a declarat economistul Adrian Negrescu, managerul Frames.

Cum intenționează noul președinte să realizeze acest obiectiv? Care sunt probabilitățile ca viitorul premier să respecte această traiectorie bugetară?

Conform analiștilor de la Frames, dincolo de constituirea noului guvern, prima dovadă clară a angajamentelor noii administrații va fi reflectată în programul de guvernare.

„Avem nevoie de un guvern format din experți, din oameni cu experiență și expertiză capabili să restructureze cheltuielile publice, să construiască un program de guvernare realist, plecând de la realitățile economice, un program cu un timeline foarte clar și cu măsuri menite să limiteze risipa banului public și să susțină economia”, se arată în analiza Frames.

Noul Guvern ar trebui să evite pe cât posibil creșterea taxelor

Analiștii de la Frames susțin că noul Guvern ar trebui să evite, pe cât posibil, majorarea taxelor, deoarece o astfel de măsură ar putea împinge economia în recesiune.

„Avem peste 170.000 de firme ce angajează peste 500.000 de oameni care, în momentul de față, sunt într-o situație de risc economic – oricând se pot închide pe fondul scăderii vânzărilor, accentuării blocajului financiar și accesului limitat la creditare.

Acestea angajează, pe scara economiei, alte peste 350.000 de firme astfel că, dacă vom crește taxele și le vom accentua mai ales problemele legate de vânzări, riscurile unui fenomen de tip castel de cărți de joc riscă să apară. Firmele se vor prăbuși pe lanțuri economic una după alta, afectate de problemele partenerilor de business”, se arată în analiză.

Experții recomandă ca majorarea TVA, a impozitului pe venit, a accizelor și a altor taxe să fie considerată doar o ultimă soluție la care să recurgă noua guvernare.

„Există date încurajatoare în privința încasărilor din aprilie. Să nu uităm că ne așteaptă un nou val de inflație generat de creșterea prețului la energie și probabil și a liberalizării pieței de gaze. S-ar putea ca acestea să aducă mai mulți bani la buget. Să nu ne pripim să creștem taxele și să căutăm soluțiile alternative.

Reducerea deficitului de la 9 la 7% nu este o misiune imposibilă, mai ales în condițiile în care există o mulțime de cheltuieli care pot fi reduse, de la cheltuielile cu bunuri și servicii la investițiile aberante în stadioane de sute de milioane de euro într-un an în care statul nu a fost capabil să indexeze alocațiile pentru copii”, a afirmat Adrian Negrescu.

În plus, noua conducere de la București va fi nevoită să abandoneze ideile nerealiste legate de plafonarea prețurilor.

„Plafonările la alimente n-au funcționat, cele din zona asigurărilor au fost o catastrofă, cele la energie vor trebui ridicate. Este timpul să lăsăm business-ul să funcționeze după principiile economiei de piață , să încurajăm concurența nu să stabilim, arbitrar, prețurile și tarifele”, au explicat experții.

Noul Guvern va trebui să pună în practică toate reformele amânate

Pe lângă reducerea deficitului bugetar și menținerea nivelului taxelor, noua administrație condusă de Nicușor Dan va fi nevoită să implementeze toate reformele pe care guvernele anterioare le-au amânat din rațiuni electorale.

„Noua lege a salarizării în sectorul bugetar reprezintă un punct important pe agenda viitoarei guvernări. România nu își mai permite să plătească o sumă uriașă, de peste 180 de miliarde de lei, pentru un aparat bugetar insuficient reformat în care performanța nu este încurajată. Sistemul de salarizare, cel de premiere, sporurile și celelalte facilități acordate bugetarilor trebuie regândite pentru a premia expertiza și rezultatele pozitive”, arată analiza Frames.

Reforma sistemului salarial trebuie să fie însoțită de mult așteptata reformă administrativă, pe care președintele și viitorul guvern vor fi obligați să o implementeze.

„Avem aceeași organizare administrativă ca în anii 60. Între timp, România s-a enclavizat economic și social, s-au produs mișcări ample de populație, iar arhitectura de instituții publice trebuie să urmeze acest trend”, a explicat Adrian Negrescu.

„O reorganizare de tip european, cu servicii publice focusate pe zone de dezvoltare, trebuie să se afle în prim-plan. Marile orașe trebuie se reprezinte aria de la care, pe orizontală, să dezvoltăm servicii publice de sănătate, educație, transport care să permită, de exemplu, unui locuitor din Ploiești sau din Videle să ajungă rapid la București unde să lucreze și apoi să revină rapid în comunitatea locală.

Enclavizarea economică e o realitate și trebuie să construim serviciile publice cu gândul la viitor, la dinamica economică și socială”, a adăugat el.

Un alt domeniu esențial în cadrul reformelor pe care noua administrație va trebui să le prioritizeze este sectorul fiscal, unde sunt necesare măsuri concrete menite să consolideze încrederea investitorilor și să asigure stabilitate și predictibilitate în mediul economic.

„Toate e-urile fiscale introduse în ultimii ani s-au dovedit inutile, birocratice și credem că trebuie eliminate. Este nevoie, totodată, de o regândire a Codului Fiscal în sensul susținerii business-ului și eliminării birocrației excesive, mai ales în zona de procedură fiscală. Dincolo de menținerea TVA, trebuie eliminate impozitul minim pe cifra de afaceri pentru marile companii și impozitul pe stâlp, două măsuri antieconomice care au generat efecte negative în economie.

Considerăm, pe de altă parte, că noul guvern va trebui să reformeze ANAF, să focuseze activitatea Fiscului pe marea evaziunie și să ia măsuri concrete, precum taxarea inversă, soluții menite să limiteze fraudele cu TVA”, se mai arată în analiza Frames.

Conform specialiștilor, statul are obligația de a identifica soluții eficiente pentru impozitarea sumelor care nu pot fi justificate și pentru aplicarea unei fiscalități adecvate veniturilor transferate către paradisuri fiscale.

Investiții ineficiente

În ultimii ani, guvernele au promovat intens ideea că investițiile realizate de stat reprezintă un motor al creșterii economice. Cu toate acestea, realitatea a demonstrat că o mare parte dintre aceste proiecte s-au dovedit ineficiente, au implicat costuri ridicate și au avut un impact redus sau chiar inexistent asupra economiei reale.

„Ne-am propus prea multe și am făcut prea puține. PNRR-ul a fost un fel de șaorma cu de toate la capitolul investiții. În loc să ne focusăm pe investițiile care pot aduce dezvoltare pe orizontală, de la infrastructura de transport la logistică și depozitare, am cheltuit miliarde pe construcția de stadioane, săli de sport, rețele de gaz în localități părăsite etc.

Nu am construit niciun spital public, nu am construit, cel puțin în Capitală, nicio școală nouă. Trebuie să ieșim din această paradigmă a investițiilor fără cap și să ne focusăm pe infrastructură, energie și servicii sociale – esența dezvoltării unei Românii prospere în viitor”, arată Frames.

Este esențial ca accentul să fie pus pe investițiile care pot genera dezvoltare pe orizontală, mai ales în contextul în care, în anii următori, fondurile europene vor deveni tot mai limitate. Totodată, prioritățile Bruxelles-ului se vor schimba, direcționându-se tot mai mult de la infrastructură și servicii sociale către sprijinirea economiei, inovației și dezvoltării durabile.

„Trebuie să dezvoltăm clustere economice, o legislație favorabilă parcurilor industriale, investițiilor greenfield și atragerii de investitori mai ales în zona logistică. Trebuie să anticipăm schimbările din politicile economice ale Bruxelles-ului și să avem pregătită oferta pentru fondurile europene disponibile”, a declarat Negrescu.

„Este nevoie, de exemplu, de o legislație coerentă și favorabilă atragerii fondurilor de investiții care să vină cu alternativa pentru business la finanțarea bancară. Fondul Proprietatea, de exemplu, trebuie să devină un exemplu de bune practici în acest domeniu, să atragă capital și să susțină companiile românești cu potențial, să le ofere finanțare și expertiză. Avem nevoie de un ecosistem de fonduri de investiții care să susțină inovația, performanța și lanțurile de business autohtone”, a adăugat acesta.

Reforma pensiilor, esențială

O altă reformă esențială care va trebui implementată în anii următori este cea a pieței muncii, în strânsă legătură cu reforma sistemului de pensii.

Specialiștii subliniază că România are nevoie de o revizuire a modului de taxare aplicat forței de muncă, cu scopul de a încuraja crearea de noi locuri de muncă și de a susține creșterea veniturilor salariale.

„Avem cele mai mari taxe pe salariu minim din UE. Este nevoie de o scădere a taxelor pe muncă și o regândire a modului în care taxăm veniturile oamenilor. Trebuie să încercăm să evităm să mai taxăm orice venit cu bani pentru sănătate, să stabilim o limită de la care CAS-ul să nu mai poată fi aplicat oricărui venit. Trebuie să încurajăm oamenii să aibă mai multe activități, mai multe venituri, să sprijinim inițiativa privată și, în primul rând, crearea de locuri de muncă”, arată Frames.

Este necesară și o extindere a sistemului bonurilor de masă, având în vedere interesul crescut al angajaților pentru acest tip de beneficiu și efectele sale pozitive, în special în ceea ce privește reducerea evaziunii fiscale în sectoarele alimentației și serviciilor.

Reforma pieței muncii este, totodată, strâns interconectată cu cea a pensiilor – o provocare majoră pentru România, considerată de experți drept o „bombă cu ceas”.

„În orizontul anului 2030 vor ieși la pensie peste 1,3 milioane de oameni, decrețeii. Cine le va lua locul? Cum le vom plătii pensiile în condițiile în care, în prezent, deficitul de la bugetul de pensii depășește deja 40 de miliarde de lei anual. Stimularea natalității prin susținerea familiilor cu facilități fiscale, alături de reducerea taxelor pe muncă trebuie să se afle în prim-plan”’, a afirmat Adrian Negrescu.

Conform experților de la Frames, aceste reforme reprezintă doar o parte dintre măsurile pe care noua guvernare va fi nevoită să le implementeze. Din această perspectivă, un element esențial îl va constitui implicarea activă a expertizei din sectorul privat.

Realizarea unui parteneriat solid între stat și mediul de afaceri, concentrat pe domeniile strategice de dezvoltare economică, pe monitorizarea performanței instituțiilor publice și pe elaborarea unei legislații eficiente, adaptate noilor realități economice, va fi absolut necesară pentru a asigura un progres sustenabil.