România, la coada UE la colectare. Deficitul fiscal impune măsuri ferme
Potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, România se confruntă în prezent cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Acesta consideră că principala cauză este nivelul scăzut al colectării fiscale, de aproximativ 27% din PIB, față de media europeană, care depășește 40%.
În opinia sa, acest dezechilibru afectează direct competitivitatea economiei, volumul investițiilor și, în final, nivelul de trai al populației.
Oficialul atrage atenția și asupra altor probleme structurale: evaziunea fiscală, cheltuielile publice excesive, o legislație depășită și lipsa de încredere a contribuabililor în serviciile fiscale. Toate aceste deficiențe, susține Nazare, se traduc prin inechitate și împovărează firmele corecte, care ajung să suporte costurile generate de cei care evită regulile.
„Am construit al doilea pachet de măsuri pornind de la o realitate pe care nu o putem ignora: România are azi cel mai mare deficit bugetar din UE, în care nivelul scăzut al colectării – de aproximativ 27% din PIB, față de o medie europeană de peste 40% – are un rol major. Peste acesta se adaugă nivelul evaziunii, cheltuieli publice exagerate, legislația învechită şi o lipsa de încredere în serviciile fiscale. Aceste diferențe ne costă competitivitatea, investițiile și, în definitiv, nivelul de trai. În același timp, mediul de afaceri corect este adesea dezavantajat de cei care găsesc portițe pentru a evita obligațiile, transferând povara pe umerii celor cinstiți”, transmite Nazare.
Un pachet de reforme care vizează disciplina și echitatea fiscală
Nazare a explicat că măsurile propuse în pachetul 2 vizează eliminarea unor anomalii tolerate de-a lungul timpului. Printre acestea se numără menținerea în piață a unor firme inactive, rostogolirea datoriilor fără acoperire ani la rând, lipsa unor criterii moderne de risc fiscal sau folosirea abuzivă a facilităților fiscale.
El a menționat că unele companii au recurs la transferul de firme cu datorii pentru a evita responsabilitatea sau au beneficiat, nejustificat, de tratamente fiscale privilegiate. În acest context, pachetul de măsuri urmărește să restabilească disciplina financiară și să elimine avantajele necuvenite.
Ministrul a precizat că intenția nu este de a îngreuna activitatea antreprenorilor, ci dimpotrivă, de a proteja afacerile corecte. Obiectivul este acela de a crea un mediu fiscal previzibil, clar și echitabil, în care regulile să fie aplicate uniform, iar companiile care respectă legea să poată prospera în condiții concurențiale reale.
„Prin acest pachet, urmărim să corectăm anomalii tolerate prea mult timp: firme inactive menținute artificial în piață, datorii rostogolite ani la rând fără acoperire, lipsa unor criterii moderne de risc fiscal, folosirea abuzivă a unor instrumente fiscale create pentru a susține business-ul şi nu pentru a deveni paravan pentru datorii acumulate la nesfârşit, transferuri de companii cu datorii pentru a fugi de responsabilitate sau tratamente fiscale privilegiate, în mod nejustificat, pentru anumite companii. Toate aceste corecții sunt necesare pentru a elimina avantajele necuvenite și pentru a întări disciplina financiară. Nu dorim să complicăm viața antreprenorilor, ci dimpotrivă, să creăm un scut pentru business-ul corect în România. Să facem regulile mai clare, mai echitabile și mai predictibile, astfel încât firmele corecte să se poată dezvolta într-un mediu concurențial sănătos, iar investițiile cu adevărat avantajoase pentru România să fie stimulate”, susține Nazare.
Consultare extinsă pentru ajustări tehnice și o formulă finală echilibrată
Nazare a declarat că măsurile propuse au generat interes, întrebări și chiar îngrijorări în rândul contribuabililor și al mediului de afaceri. Tocmai de aceea, consultarea publică rămâne deschisă, iar începând de luni, vor continua rundele de discuții pentru a rafina și revizui tehnic propunerile incluse în pachetul 2.
Ministrul a subliniat că doar printr-un dialog real și prin argumente solide se poate ajunge la cea mai bună formulă finală. El a reiterat angajamentul instituției de a construi un cadru fiscal modern, adaptat realităților actuale și capabil să susțină dezvoltarea sustenabilă a României.
