Votul este interpretat la Madrid ca o nouă provocare lansată de separatiştii catalani, în contextul în care acest referendum a fost interzis în mod repetat de justiţie. Bugetul Cataloniei a fost votat de 64 deputaţi regionali, în timp ce 62 l-au respins şi şapte s-au abţinut. Regiunea este în prezent guvernată de o coaliţie de partide care sprijină independenţa, "Împreună pentru Da". Dar amendamentul pentru organizarea acestui referendum foarte controversat a fost prezentat de un mic partid separatist al stângii radicale, Candidatura Unităţii Populare (CUP), în afara acestei coaliţii. Votat de 72 de deputaţi din 135, amendamentul stipulează că guvernul catalan trebuie să prevadă o linie bugetară pentru 'a garanta resursele necesare organizării şi gestionării, pentru a face faţă procesului de referendum cu privire la viitorul politic al Cataloniei'. Şeful guvernului regional, Carles Puigdemont, a promis că va organiza un astfel de referendum până în septembrie, cu sau fără permisiunea guvernului spaniol al conservatorului Mariano Rajoy, care se opune categoric.

Acest nou vot în parlamentul regional intervine după ce mai mulţi lideri separatişti catalani au făcut recent obiectul unor urmăriri penale sau condamnări. Fostul şef al guvernului regional între 2010 şi 2016, Artur Mas, a fost condamnat pe 13 martie la o interdicţie de doi ani de exercitare a unei funcţii publice elective. El a fost acuzat că a organizat în noiembrie 2014 o primă consultare privind independenţa regiunii, deşi a fost interzisă prin lege. Din acelaşi motiv, Curtea Supremă a condamnat miercuri un fost purtător de cuvânt al guvernului catalan, Francesc Homs, la un an şi o lună interdicţie de exercitare a unei funcţii publice elective şi o amendă de 30.000 de euro, 'pentru nesupunere gravă'.

Parlamentul scoţian decide marţea viitoare soarta referendumului cu privire la independenţă

Parlamentul regional scoţian urmează să adopte marţea viitoare o moţiune prin care să o autorizeze pe şefa guvernului scoţian Nicola Sturgeon de a cere organizarea unui referendum privind independenţa Scoţiei faţă de guvernul britanic. În faţa deputaţilor reuniţi Sturgeon a denunţat faptul că Scoţia trebuie să “părăsească UE împotriva voinţei sale” şi a revendicat “un mandat democratic de necontestat” pentru organizarea acestei consultări.

Nicola Sturgeon, lidera SNP, a anunţat la 13 martie că va organiza un nou referendum privind independenţa la sfârşitul anului 2018 sau începutul anului 2019, argumentând că ieşirea Regatului Unit din UE şi, în special, de pe piaţa unică se face împotriva voinţei Scoţiei şi ar putea conduce la eliminarea a 'zeci de mii de locuri de muncă'. În timpul unei prime consultări în septembrie 2014, scoţienii s-au pronunţat în procent de 55% împotriva independenţei. Dar şefa SNP declară că situaţia s-a schimbat şi că 62% dintre scoţieni au votat pentru menţinerea în UE la 23 iunie referendum, în timp ce 52% dintre britanici au votat împotrivă. Luni, Londra a anunţat că va declanşa Brexit la 29 martie.

 

Te-ar putea interesa și: