O încleştare dură a început și, de data aceasta, Boris Johnson nu-și mai poate ascunde jocul: fie se conformează cerințelor Uniunii Europene, fie rezistă și riscă să compromită serios relația viitoare dintre Marea Britanie și Uniune, este scris pe lepoint.fr

Numărătoarea inversă a fost chiar stabilită cu exactitate: europenii cer retragerea “cât mai curând posibil și în orice caz până la sfârșitul lunii” a proiectului de lege britanic cu privire la piaţa internă care a aprins pulberea. Prezentat joi la Londra, acest proiect de lege include o prevedere care permite Regatului Unit să încalce legislația internațională pentru “a-și proteja piața internă”. O provocare majoră care are repercusiuni până în Statele Unite, unde puternicul lobby irlandez a reacționat dur la această incredibilă încălcare a obligațiilor internaționale de loialitate.

Profundul dezacord al UE

Ursula von der Leyen l-a trimis imediat la Londra pe comisarul european Maros Sefcovic, copreședintele comisiei mixte responsabile cu monitorizarea punerii în aplicare a acordului vamal privind Irlanda de Nord. Sefcovic s-a întâlnit acolo cu omologul său britanic, ministrul de stat Michael Gove, celălalt copreședinte al comitetului menționat, pentru a-i transmite profundul dezacord al UE și consecințele grave la care s-ar expune Marea Britanie dacă ar persista în intențiile sale. “Am fost perfect clar că nu vom retrage această lege și el a înțeles asta. Desigur, a regretat acest lucru”, a replicat Michael Gove la Sky News.

Potrivit lui Boris Johnson, proiectul de lege privind piața internă ajută la “protejarea [Regatului Unit] de o interpretare extremă sau irațională a Protocolului nord-irlandez, care ar putea duce la o frontieră în Marea Irlandei într-o manieră care ar fi în detrimentul acordului din Vinerea Mare [care a permis pacea în Ulster] și al intereselor păcii în ţară”.

Aceasta nu este deloc analiza experților UE. “Dacă ar fi adoptat conform propunerii, proiectul de lege ar încălca în mod clar dispozițiile de fond ale protocolului […]. UE nu acceptă argumentul potrivit căruia scopul proiectului de lege este protejarea acordului din Vinerea Mare. De fapt, el crede că efectul va fi contrar”.

Mai exact, europenii anticipează că guvernul britanic, prin posibilitatea deciziilor unilaterale, nu va respecta dispozițiile specifice privind legislația vamală din Irlanda de Nord și ajutoarele de stat. Ori, aceste două subiecte au fost minuţios reglementate în protocolul privind Irlanda de Nord, tocmai pentru a evita revenirea unei frontiere fizice între cele două Irlande și pentru a proteja piața unică europeană.

Totuşi, punerea în aplicare a acestui protocol necesită bună-credință din partea funcționarilor vamali britanici, care vor fi responsabili de controalele produselor care ar intra pe piața europeană prin Irlanda de Nord … În faţa atitudinii răuvoitoare a Londrei, Comisia examinează o posibilă sesizare către Curtea Europeană de Justiție în cadrul mecanismului de soluționare a litigiilor cu privire la Irlanda de Nord.

Cea mai uimitoare a fost explicația dată de Downing Street 10, care pretinde că acest proiect de lege rectifică cu bună știință protocolul asupra Irlandei de Nord, deoarece acesta a fost încheiat prea repede. Curioasă explicație! Una din două, ori Boris Johnson este serios, iar guvernul său pare o trupă de amatori incapabili să apere în mod corespunzător interesele britanice din Irlanda de Nord până la actualizarea unui acord încheiat cu neglijență, ori acest proiect de lege “este doar un pretext pentru a provoca o întrerupere a negocierilor de către europeni.

Am fi atunci într-o lovitură tactică de biliard. Dar europenii au văzut lovitura venind și nu vor să poarte responsabilitatea rupturii. Cerând retragerea promptă a proiectului de lege, ei resping inițiativă lui “BoJo”. Ori acesta respectă dorințele europenilor și cedează în negocieri, ori rezistă și rupe legăturile de încredere cu Uniunea (dar și cu Statele Unite și cu alte țări).

Johnson a spus mereu poporului său că ieșirea fără un acord din Uniunea Europeană ar fi un “rezultat bun”, deoarece ar permite Regatului Unit să reînnoiască în mod liber acordurile cu restul lumii. Dar, în mod paradoxal, actul de renunțare la semnarea sa cu Europa cu privire la Irlanda de Nord va avea exact consecințe nefaste.

“Dacă Marea Britanie încalcă acest tratat internațional și Brexitul subminează acordul din Vinerea Mare, nu va exista absolut nicio șansă ca un acord comercial Marea Britanie-Statele Unite să treacă în Congres”, a avertizat Nancy Pelosi, preşedinta democrată a Camerei Reprezentanților din Statelor Unite. John Major, fost prim-ministru conservator, a tras de asemenea un semnal de alarmă, susținând că dacă Marea Britanie “își va pierde reputația că îşi onorează promisiunile”, atunci ea va pierde “ceva ce nu are preţ şi pe care nu îl vom mai regăsi poate niciodată”.

După luni de dezbateri infructuoase, Michel Barnier, negociatorul european, nu poate decât să constate că Regatul Unit și Europa se află pe poziții de principiu diametral opuse. El a enumerat toate aceste impasuri într-o declarație făcută joi seară. În acest stadiu, concesiile par iluzorii, deoarece nimeni nu poate tăia para în jumătate când vine vorba de principii. Cea mai mică concesie ar părea o capitulare și ar fi dur sancţionată de opinia publică de pe ambele maluri ale Canalului Mânecii.

Și chiar dacă s-ar ajunge la un acord cu privire la relația viitoare, acesta ar fi neapărat o versiune degradată a relației actuale dintre Marea Britanie și UE. Mai clar, situația britanicilor ar fi mai rea decât dacă ar rămâne membri ai Uniunii. “Singura modalitate prin care el poate depăși această dificultate este un ‘no deal’, care ar crea suficientă ambiguitate pentru a-i permite să promită în continuare un viitor strălucit”, a estimat cineva apropiat de dosar în Parlamentul European.

În fine, cea mai bună armă politică a lui Boris Johnson pentru a-și uni tabăra și o parte a opiniei publice este încă euro-bashing, atât de răspândit și întreținut dincolo de  Canal. Când Europa cere, ca și astăzi, retragerea imediată a unui proiect de lege britanic, “BoJo” poate arpegia cu ușurință gama atentatului la adresa suveranității naționale. O coardă ușor de gâdilat în Marea Britanie. Aceasta ar putea fi o iluzie pentru o vreme…