Incursiune de suflet prin Alexandria Cleopatrei
Nu știu cum sau când ne-am întâlnit noi. Eu și Alexandria. Din ce în ce mai mult sunt convinsă, auzind chemările și regăsirile din amintirile și sufletul meu, că ne știm din altă viață. Prea ne știm bine una pe alta. Ca țărmurile ei, pe care Mediterana se oprește să le sărute tandru. Important este că îi bat zilnic străduțele de peste 12 ani de zile și o cunosc când e fericită, tristă sau entuziasmată.
Alexandria este, fără îndoială, partea cosmopolită a Egiptului, locul unde se întâlnește cel mai vast amestec de culturi, religii și tradiții: comunități de greci, armeni, italieni și englezi au conviețuit de-a lungul timpului alături de egipteni, lăsând amprente vizibile nu doar în arhitectura orașului, ci și în gastronomia sa, în obiceiuri și în atmosfera unică ce o definește.
Nu știu dacă, în Alexandria, pământul întâlnește Mediterana sau marea își regăsește coasta suavă a orașului, rezemându-se de țărm și ocrotindu-l de-a lungul timpului. Sau poate descoperindu-l. De oriunde ai veni și oricât ai străbate-o, Alexandria se arată asemenea unei femei beduine înfășurate într-un șal mistic de mătase. Dacă nu știi să o asculți, să îi urmezi pașii, niciodată nu își va ridica vălul pentru a o putea vedea așa cum este ea.
Umblând prin Alexandria, nu vei înțelege niciodată dacă timpul stă pe loc aici sau dacă orașul însuși este una cu timpul. La fiecare pas, cu fiecare mister deslușit, cu fiecare arhitectură atinsă cu sufletul, ca o mână răsfirându-se peste dantelării și broderii care povestesc despre epoci de mult apuse, Iskandaria, cum îi spun egiptenii, dezvăluie lucruri ce devin amprente clare și eterne, înșirate în suflet, în spirit și în minte pentru totdeauna. Un fel de rozar al unui loc pe care nu-l poți străbate decât spiritual.
Alexandria a fost întemeiată în anul 332 î.Hr. de Alexandru cel Mare și s-a dezvoltat rapid într-un port major al Mediteranei. Orașul a devenit capitală în perioada ptolemaică și a găzduit unele dintre cele mai importante realizări arhitecturale și culturale ale lumii antice. Astăzi, metropola are peste opt milioane de locuitori și continuă să fie un nod de legătură între Egipt și restul bazinului mediteranean.
Pe lângă importanța sa istorică, Alexandria este și un centru universitar și economic, iar peisajul urban se remarcă prin amestecul de arhitectură modernă și vestigii antice. Poziționarea sa la țărmul mării oferă vizitatorilor imagini distincte, în care Mediterana se împletește cu ritmul cotidian al orașului.
Mai bine de jumătate de mileniu, Alexandria a fost vestită în toată lumea antică datorită celebrei sale biblioteci. Și tot datorită ei este cunoscută și astăzi, vizitată de milioane de turiști.
Cândva, edificiul antic a fost un templu al culturii ridicat de Ptolemeu al II-lea, în apropierea locului unde se află actuala bibliotecă. Simbolic, era așezat lângă un altar dedicat muzelor, zeițele care ocroteau creativitatea și inspirau artiștii și oamenii de știință. Dar nici ele nu au putut-o apăra de focul mistuitor. Astăzi, impunătoarea Bibliotheca Alexandrina, inaugurată în 2002, descrie fastuos un act cultural de excepție.
Dacă în Antichitate pe zidurile bibliotecii era încrustată menirea de a fi un templu al grijii față de suflet, în prezent ochii celor care pășesc în acest altar al culturii, cu cele 11 etaje dispuse în cascadă și cu cel mai mare spațiu de lectură din lume — 70.000 de metri pătrați — citesc o continuare firească: aceea a vindecării prin cultură.
Deși Farul din Alexandria, una dintre cele șapte minuni ale lumii antice, nu mai există, în locul său Cultura a rămas cea care luminează aceste tărâmuri.
Cum ajungem la Alexandria: distanțe și conexiuni
Orașul este conectat prin foarte multe rute aeriene și rutiere, fiind atât un oraș port, cât și unul dintre cele mai importante centre culturale și economice ale Egiptului. Cel mai apropiat punct de acces este Aeroportul Borg El Arab, situat la aproximativ 50 de kilometri de centrul Alexandriei. De aici, transferul se poate face cu taxiul sau cu mijloace de transport private. Putteți comanda un UBER sau folosi aplicația InDrive, care vă oferă cele mai bune prețuri.
Pentru cei care aterizează la Cairo, distanța până la Alexandria este de circa 220 de kilometri. Traseul poate fi parcurs în aproximativ trei ore cu trenul sau cu autocarul, iar opțiunile de transport includ și servicii de ride-sharing.
O altă rută este dinspre Aeroportul Alamein, aflat la aproximativ 110 kilometri, pe minunata Coastă de Nord a Egiptului, una din zonele de lux de pe malul Mediteranei.
Indiferent de traseul ales, drumul oferă imagini inedite ale Egiptului, de la zonele rurale până la câmpurile cultivate care preced apropierea de Mediterană. Experiența călătoriei devine astfel o introducere vizuală în atmosfera diversă a Alexandriei.
În locul farului, astăzi arde lumina culturii: Biblioteca din Alexandria
Astăzi, la țărmul Mediteranei, acolo unde odinioară, nu foarte departe se afla Museionul din Alexandria, străjuiește acum prin cultură și cunoaștere, noua Bibliotecă din Alexandria. Nu mai e focul care călăuzea corăbiile prin noapte, ci flacăra tăcută a culturii care străbate timpurile.
Biblioteca din Alexandria, inaugurată în 2002, este moștenitoarea simbolică a celebrei biblioteci antice și unul dintre cele mai impresionante lăcașuri culturale ale lumii moderne.
Clădirea însăși pare desprinsă dintr-un vis: un disc solar uriaș, înclinat spre mare, ca o metaforă a răsăritului cunoașterii. În interior, sala de lectură se desfășoară pe 70.000 de metri pătrați, într-o cascadă de 11 niveluri scăldate în lumină naturală. E cel mai mare spațiu de acest tip din lume.
Peste 8 milioane de volume pot fi adăpostite aici, iar în rafturile deja pline se regăsesc astăzi aproximativ 1,2 milioane de cărți, într-o permanentă expansiune.
Biblioteca nu este doar un loc al cărților, ci o lume întreagă. Ea găzduiește o bibliotecă pentru copii, o alta pentru tineret, o secțiune pentru nevăzători, una de hărți și colecții rare – fiecare spațiu respiră grijă pentru sufletul uman.
Vizitatorii pot păși în Muzeul de Antichități, unde artefacte scoase la lumină din portul antic amintesc de gloria de altădată, sau în Muzeul Manuscriselor, unde papirusurile și documentele fragile încă mai vorbesc peste milenii. Muzeul Sadat evocă memoria unui președinte, iar Muzeul Istoriei Științei ilustrează felul în care Egiptul a modelat știința lumii.
Dar poate cele mai surprinzătoare sunt darurile tehnologiei moderne: Culturama, cu cele nouă ecrane care desfășoară peste 5.000 de ani de istorie; VISTA, unde realitatea virtuală devine instrument de cercetare; și Planetariul, cupola care deschide cerurile vizitatorilor săi.
În spatele acestor spații spectaculoase, 12 centre de cercetare și un laborator de restaurare a manuscriselor lucrează în tăcere pentru a păstra vie memoria scrisă a umanității.
Și totuși, biblioteca nu uită să omagieze începuturile tiparului. Aici pot fi văzute mașinile Linotype și alte utilaje care au schimbat pentru totdeauna felul în care cuvintele au circulat printre oameni. Ele par a spune că fiecare epocă are propriul ei „far” – uneori de piatră, alteori de hârtie sau de lumină digitală.
Astfel, noua Bibliotecă din Alexandria nu este doar o clădire. Este o punte între lumi și epoci, o promisiune că flacăra cunoașterii nu se va mai stinge niciodată.
Biletul de acces complet costă 300 EGP și include intrarea în Biblioteca principală, Muzeul de Antichități, Muzeul Manuscriselor și expozițiile gratuite.
Programul de vizitare este următorul:
- Duminică – Joi: 10:00 – 19:00
- Sâmbătă: 10:00 – 14:00
- Vineri: Închis
Istoria bibliotecii antice din Alexandria
Biblioteca din Alexandria a fost și va rămâne cu siguranță una din zonele de mare interes pentru oamenii de știință, istorici, oameni ai literelor, cercetători și pentru toți cei care iubesc frumosul, arta și cultura.
Deși nu este una dintre cele 7 minuni ale lumii antice, Biblioteca din Alexandria a fost cu siguranță o minune a lumii antice și a devenit o adevărată dramă care a aruncat lumea cu cel puțin 1000 de ani în urmă în ceea ce priveşte dezvoltarea ştiinţei, medicinii, filozofiei, istoriei şi literaturii.
Remarcabila Bibliotecă Alexandrină făcea parte din celebrul Museion, primul muzeu al lumii, loc dedicat muzelor care patronau diferite activităţi intelectuale și rezervat savanţilor, filosofilor şi poeţilor, în scopul cercetării ştiinţifice şi expunerii operelor de artă.
Museionul se poate compara cu un complex universitar modern, deoarece încă de pe acea vreme, acesta reunea săli de lectură, laboratoare, Marea Bibliotecă, un observator astronomic cuprinzând și două grădini: una zoologică și una botanică.
Museionul era construit în zona Bruchium sau altfel cunoscut ca și Cartierul Regal, una din cele mai importante cinci zone ale Alexandriei. În timpurile moderne de astăzi, aceste cartier nu mai există. Alexandria fiind oarecum modificată de mișcările scoarței terestre, erodarea țărmului de Mediterană și de construcțiile din zilele noastre.
Biblioteca din Alexandria se mândrea în secolul I î.e.n. cu circa 700.000 de volume (cuvânt provenit din latinescul “voluminis” care desemna rulouri/suluri de papirus sau de pergament), cea mai mare colecţie de scrieri a lumii antice.
Biblioteca nu era deschisă publicului şi avea legi stricte. Suveranii ptolemaici erau cunoscuţi pentru mania lor de a colecţiona astfel de valori spirituale. De pildă, Ptolemeu al II-lea cerea tuturor călătorilor care soseau în Egipt să declare orice manuscris pe care-l aveau asupra lor.
Textele care nu erau încă în colecţie erau copiate înainte de a fi returnate posesorilor. Cel puţin teoretic, căci s-a dovedit că, de fapt, se înapoiau copiile acestora, originalele fiind păstrate. Ptolemeu al III-lea a cerut atenienilor manuscrisele cu primele versiuni ale operelor clasice greceşti, precum marile tragedii ale lui Eschil, Sofocle şi Euripide.
Au fost achiziţionate, de asemenea, cărţile care au aparţinut bibliotecii personale a lui Aristotel, iar marea colecţie a Atalizilor (suveranii regatului elenistic Pergam), de peste 200.000 de volume, a fost, de asemenea, transferată la Alexandria.
Prin comparaţie, biblioteca din Roma conţinea doar 20.000 de pergamente, se consemnează în cartea ”Istorii pierdute”.
Pe lângă colecţia impresionantă de papirusuri, Ptolemeii din Egipt au susţinut financiar şi o facultate care funcţiona în cadrul bibliotecii, unde predau între 30 şi 50 de profesori.
De-a lungul vremii, printre aceştia s-au numărat cele mai strălucite personaje ale Antichităţii, fiind vorba de Euclid (părintele geometriei), Eratostenes (care a calculate circumferinţa Pământului), Arhimede (cel care a descoperit pârghia, şurubul şi celebrul număr pi) şi legendarul Galenius (cel care avea să devină cel mai influent creator de texte de medicină timp de 1.400 de ani).
Biblioteca din Alexandria a făcut ca timp de 600 de ani oraşul să devină centrul cultural şi de învăţământ al lumii mediteraneene, dând naştere la numeroase legende.
Au fost colecţionate suluri de papirus în mai multe limbi (greacă, ebraică, aramaică – limba semitică vorbită în antichitate în Siria, Palestina şi Mesopotamia, arabă, indiană şi, bineînţeles, egipteană), reflectând amestecul etnic al oraşului. Difuzarea culturii a fost mult înlesnită de folosirea în întreaga lume elenistică a limbii greceşti. Una dintre sarcinile de excepţie a fost traducerea în limba greacă a scripturilor ebraice (prima traducere a celor cinci cărţi ale Vechiului Testament.
Traducerea Vechiului Testament mai este cunoscută și sub numele de Septuaginta, întrucât a fost săvârşită de cei 70 de cărturari legendari, care au fost izolaţi în acest scop pe Insula Pharos, în tot atâtea încăperi pentru a traduce Vechiul Testament. În final, s-a ajuns la tot atâtea traduceri identice!
Colecţia conţinea nu numai copii şi originale ale literaturii şi poeziei clasice, ci şi tratate de medicină, matematică, astronomie, şi chiar invenţii ştiinţifice.
Printre marii savanţi care s-au grupat în jurul Bibliotecii din Alexandria s-au numărat: Eratostene (geograf care a măsurat circumferinţa Pământului cu o bună aproximare), Heron (reprezentant al şcolii alexandrine de mecanică, cel care a descoperit proprietăţile aburului), Aristarh din Samos (mare astronom al secolului al III-lea î.Hr. care a emis ipoteza heliocentrică, îmbrăţişată ulterior de Copernic), matematicieni ca Euclid, Arhimede, precum şi mari medici ai epocii – Eristratos, care a scris mai multe tratate de anatomie, sau Herophilos, care a dedus că locul inteligenţei este creierul, şi nu inima), iar lista ar putea continua.
Teorii despre distrugerea bibliotecii
Există mai multe versiuni privind dispariția bibliotecii antice. O parte a istoricilor susține că incendiul din anul 48 î.Hr., provocat de trupele lui Iulius Cezar, ar fi distrus depozite pline cu papirusuri. Alte ipoteze indică perioada conflictelor dintre creștini și păgâni, cucerirea arabă sau un decret imperial emis în anul 391.
Indiferent de cauze, cert este că pierderea colecțiilor a însemnat o regresie majoră pentru dezvoltarea științei și a culturii. Numeroase lucrări de medicină, filozofie și literatură s-au pierdut definitiv, ceea ce a fost interpretat de către Joel Levy în cartea sa „Istorii pierdute”, ca fiind „ziua în care istoria şi-a pierdut memoria”.
Alexandria rămâne un oraș care se descoperă pas cu pas, între Mediterana și zidurile pline de istorie. Dacă drumurile vă poartă aici, vă aștept cu drag la o cafea pe malul mării, să pornim apoi împreună într-o plimbare pe străduțele cu parfum cosmopolit, printre clădiri vechi și povești noi. Vom păși în sălile vaste ale Bibliotecii din Alexandria, vom descoperi muzeele, galeriile și comorile sale ascunse, iar apoi vom lăsa orașul să ni se arate așa cum știe doar el: ca un loc unde istoria și cultura încă luminează asemenea unui far.
