Națiunea nordică împarte o graniță terestră de 1.300 de km cu Rusia și a încercat, în ultimii ani, un soi de șpagat diplomatic între Moscova și Occident. Finlanda a adoptat o politică de neutralitate în timpul Războiului Rece, dorind să evite o confruntare cu Rusia.

În prima fază a celui de-al Doilea Război Mondial, în 1939, finlandezii au respins cu succes invazia sovietică în ceea ce a devenit cunoscut sub numele de „Războiul iernii”, relatează CNBC, subliniind că neutralitatea de decenii a Finlandei, prețuită de mulți finlandezi, ar putea să se încheie acum din cauza invaziei din Ucraina.

Armata finlandeză este sursa denumirii „cocktail Molotov” pentru aceste proiectile incendiare improvizate. Făcând glume pe seama declarației ministrului sovietic de Externe, soldații au botezat astfel „băutura care să meargă cu mâncarea” pe care Molotov susținea că le-o aruncă din avioane.

Aderarea Finlandei va pune capăt ideii de „neutralitate forțată între Est și Vest”

Jacob Kirkegaard, membru senior al German Marshall Fund, a declarat pentru CNBC că aderarea Finlandei la NATO va pune capăt ideii de „neutralitate forțată între Est și Vest”.

„Acest lucru evidențiază modul în care actele atroce comise de Rusia în Ucraina au forțat țările care până acum erau neutre să se angajeze pe deplin față de NATO în sensul „fie sunteți pe deplin cu noi, fie nu vă vom putea proteja”, a precizat el.

Rusia a declarat în repetate rânduri că este împotriva oricărei extinderi a NATO, fiind, de altfel, dintre motivele invocate de Kremlin pentru invazia sa în Ucraina. Președintele Zelenski a afirmat în repetate rânduri dorința țării sale de a se alătura alianței, înainte de invazie, dar acum recunoaște că este puțin probabil ca acest lucru să se întâmple.

Ce vor acum finlandezii

În ultimele două luni, statele NATO au sprijinit Ucraina cu echipament militar, dar au refuzat să trimită trupe, deoarece acest lucru ar duce efectiv la un război între Rusia și Occident. Pentru că unul dintre principiile directoare ale alianței este acela că un atac asupra unui membru este considerat un atac asupra tuturor.

„Nu voi da niciun fel de calendar când vom lua o deciziei, dar cred că se va întâmpla destul de repede”, a declarat prim-ministrul finlandez Sanna Marin săptămâna trecută, adăugând că aderarea țării sale la NATO va fi decisă „în câteva săptămâni”.

Sondajele de opinie arată că, de la invadarea Ucrainei de către Rusia pe 24 februarie, majoritatea finlandezilor este acum în favoarea aderării la NATO. Fostul prim-ministru finlandez, Alexander Stubb, a declarat că, în mod sigur, Finlanda va solicita aderarea la NATO la jumătatea lunii mai.

În cazul intrării Finlandei în NATO, alianța ar beneficia de locația geografică și capacitățile militare ale țării.

Riscuri și efectul de domino

Dar, în același timp, Helsinki este conștient de riscurile aderării la alianță.

Într-un raport adresat Parlamentului finlandez la mijlocul lunii aprilie, Ministerul de Externe al țării preciza: „Dacă Finlanda va solicita aderarea la NATO, ar trebui să fie pregătită pentru anumite riscuri, care sunt greu de anticipat, cum ar fi tensiunile în creștere asupra granița dintre Finlanda și Rusia.”

Rusia a anunat că ar trebui să „reechilibreze situația”, dacă aderarea Finlandei la NATO va merge înainte. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luna trecută că „alianța rămâne un instrument orientat spre confruntare”. Anterior, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a avertizat asupra „consecințelor militare și politice”.

NATO a fost creată în 1949 pentru a contracara amenințarea expansiunii sovietice. De la căderea zidului Berlinului, mai multe țări est-europene – printre care și România – au aderat la NATO.
Cea mai cunoscută prevedere este cea din articolul 5, care spune că statele se vor apăra reciproc în cazul unui atac împotriva oricărui stat membru.

Și mai important, demersul Finlandei de a adera la NATO ar putea împinge Suedia să facă același lucru. Recent, pri