Ilie Bolojan spune că România se confruntă cu cele mai mari costuri de finanțare din regiune și din Uniunea Europeană, ceea ce pune o presiune uriașă asupra bugetului de stat.
Ilie Bolojan spune că dobânzile sufocă bugetul
România se află într-o situație financiară similară cu a unei familii care cheltuie constant cu 30% mai mult decât câștigă. Deși pe termen scurt poate părea sustenabil, prin noi împrumuturi și amânarea problemelor, pe termen mediu și lung această strategie se dovedește riscantă și nesustenabilă. Consecințele acestei politici se văd deja în costurile uriașe ale finanțării: România plătește dobânzi semnificativ mai mari decât alte state europene, ceea ce afectează în mod direct bugetul național.
Această evoluție este rezultatul lipsei de acțiuni concrete în fața avertismentelor repetate primite de la creditori. De-a lungul anilor, partenerii financiari ai României au semnalat riscurile tot mai mari privind capacitatea țării de a-și achita datoriile. În ciuda promisiunilor făcute, angajamentele asumate de România nu au fost respectate la timp, ceea ce a dus la pierderea încrederii din partea piețelor și la scăderea ratingului de țară.
„Nicio familie care ani de zile cheltuie cu 30% mai mult decât are câştiguri nu poate să o ducă mult înainte. Merge un an, mai iei un împrumut de la bancă, merge doi ani de zile, dar dacă ani de zile îţi risipeşti banii, trăieşti mult mai bine, la un moment dat îţi vine decontul. Şi deci nu mai putem continua în felul acesta. De ce? Pentru că nu mai suntem împrumutaţi, sau dacă suntem împrumutaţi suntem împrumutaţi la nişte dobânzi foarte mari. Noi plătim cele mai mari dobânzi din regiune şi din Uniunea Europeană. Mult mai mari decât alte ţări. Toate aceste dobânzi şi credite pe care le luăm afectează bugetul”, a spus Ilie Bolojan la Antena 3.
Finanțatorii cer dobânzi mai mari când România nu mai este percepută ca un partener sigur
În condițiile în care România nu mai este percepută ca un partener sigur, finanțatorii cer dobânzi mai mari, impun condiții suplimentare și solicită garanții extinse, exact cum se întâmplă în cazul unui client bancar nesigur.
O componentă esențială în acest context o reprezintă fondurile europene. Deși o parte dintre ele sunt nerambursabile (granturi), cealaltă parte este constituită din împrumuturi care pot fi obținute la dobânzi extrem de avantajoase, de până la zece ori mai mici decât cele de pe piețele comerciale. Accesul la aceste surse avantajoase este condiționat de demonstrarea unui grad minim de responsabilitate financiară și a capacității de a returna împrumuturile.
„Noi am spus: ‘o să corectăm’. Bineînţeles, la termenul pe care ni l-am asumat, n-am corectat. Care este efectul pieţelor? Îţi scad cota de încredere, îţi scad ratingul, efectul, îţi cresc dobânzile. Exact ca un client care n-ai garanţia că îţi returnează creditul. Ce fac băncile? Îi cer asigurări pentru toată suma, îi pun o marjă de dobândă suplimentară, pentru că este un client pe care nu te poţi baza şi atunci îşi iau măsuri de siguranţă.
Asta am făcut şi noi, ne-am angajat, pentru că fondurile europene pe care le primeşte România jumătate sunt granturi, dar jumătate sunt împrumuturi. E adevărat, sunt împrumuturi pe care le luăm la nişte dobânzi foarte mici, de 10 ori mai mici decât plătim noi de pe pieţele curente pe care România le duce în investiţii în infrastructură. Dar ca să primim acel împrumut trebuie să le demonstrăm creditorilor noştri, Comisiei Europene, că suntem în stare să plătim acele datorii”, a mai spus şeful Executivului.
